Subiectul fierbinte al acestor zile este, fara indoiala, legalitatea contractului prin care CEC se angajeaza sa garanteze valoarea platii de rascumparare a unitatilor de fond de la FNI. Cei peste 300.000 de investitori au frisoane gandindu-se ca eliptica formula lansata de oficialitati „doar justitia se poate pronunta asupra valabilitatii contractului” i-ar putea lasa fara nici un sfant.
Ipoteza nulitatii contractului de cautiune a fost lansata de surse oficiale. Motivul invocat: documentul este semnat doar de fostul presedinte CEC, Camenco Petrovici, nu si de vicepresedinte. Cu statut de banca de economii, cu capital integral de stat, CEC ar trebui sa se supuna reglementarilor Legii nr. 58/1998 care prevede ca pentru angajarea bancii, sunt obligatorii semnaturile a cel putin doi conducatori sau persoane imputernicite. Iata insa ca inertia reprezentantilor statului din Consiliul de Administratie (CA) al CEC a creat o situatie cel putin hilara. Institutia in cauza face regulile dupa propriul statut de functionare, ignorand prevederile Legii bancare.
Semnatura lui Camenco ingroapa CEC
Conform statutului de functionare al CEC, semnatura presedintelui CA este suficienta pentru angajarea patrimoniala a institutiei, precum si pentru efectuarea oricarei operatiuni sau dispunerea oricarei masuri necesare realizarii obiectului de activitate. Mai clar, aceasta prevedere din statut face perfect legal si operational contractul de garantare a unitatilor de fond de la FNI.
Legea bancara, aparuta ulterior statutului, specifica, la un moment dat, ca „pentru bancile a caror organizare, administrare, situatie financiara si operatiuni” nu sunt conforme cu noile cerinte, BNR stabileste, prin ordine sau reglementari, intervalul de timp in care acestea trebuie sa se alinieze regulilor. „In cazul special al CEC”, considera avocatul Doru Bajan, specialist in legislatie comerciala, „reprezentantii Finantelor din CA al CEC trebuiau sa sesizeze ministerul, iar acesta sa initieze o hotarare de guvern prin care statutul institutiei sa fie armonizat cu prevederile Legii bancare. Acest lucru nu s-a intamplat. Prin urmare, in absenta oricarui document de acest gen, semnatura lui Camenco Petrovici pe contractul de cautiune este in regula. Si tot Doru Bajan ofera investitorilor o solutie suplimentara pentru recuperarea banilor: plangerea penala impotriva CA al CEC. Astfel, daca SOV Invest nu poate rascumpara unitatile de fond, CEC ar putea fi obligat s-o faca.
Situatia este evaluata similar si de Arin Stanescu, specialist in drept bancar. Apreciind conjunctura ca fiind delicata, Arin Stanescu spune ca, in absenta unor prevederi legale contrare, CEC functioneaza dupa propriul statut. Or, prevederi legale contrare nu exista.
Este foarte posibil deci ca CEC sa fie pusa in situatia foarte neplacuta de a face fata, baneste si logistic, navalei investitorilor. Putin probabil ca Justitia sa anuleze valabilitatea contractului, cu atat mai mult cu cat insusi premierul Mugur Isarescu le-a transmis pagubitilor ca ceva, ceva tot vor primi inapoi.