Cea mai veche uzină din România a intrat în faliment. Un simbol național dispare după 254 ani de tradiție

UCM Reșița, cea mai veche uzină din România și una dintre cele mai vechi din Europa, dispare oficial din peisajul economic autohton. După mai bine de două secole de activitate industrială, falimentul a fost declarat, dar afacerea a fost preluată de un gigant energetic.

UCM Reșița: Sfârșit de drum pentru un simbol industrial

Uzina Constructoare de Mașini Reșița (UCM Reșița), fondată în 1771, și-a încheiat oficial existența juridică. Tribunalul București a decis în data de 1 aprilie 2025 deschiderea procedurii de faliment în formă generală.

Autoritatea de Supraveghere Financiară a confirmat retragerea acțiunilor UCM Reșița de la tranzacționare și radierea acestora din registrele sale. O istorie de peste 250 de ani se închide astfel, într-un context economic complicat și după o perioadă lungă de incertitudine.

Societatea trece prin această etapă juridică la capătul unui lung proces de insolvență, început în anul 2011. În toți acești ani, administratorul judiciar Euro Insol a încercat să mențină compania în funcțiune și în circuitul economic. În ciuda dificultăților, a fost găsită o soluție pentru ca activitatea economică să continue sub o altă formă.

Preluarea de către Hidroelectrica salvează esența afacerii

Afacerea UCM Reșița a fost preluată în 2024 de Uzina de Construcţii Maşini Hidroenergetice S.R.L., companie deținută integral de Hidroelectrica.

Tranzacția a inclus toate activele, know-how-ul, contractele existente, brevetele și licențele necesare pentru continuarea producției. Circa 450 de angajați ai fostei uzine au fost integrați în noua structură.

„Administratorul judiciar Euro Insol anunţă că, la data de 11 martie 2024, a fost semnat Contractul de Vânzare a afacerii UCM Reşiţa S.A către Uzina de Construcţii Maşini Hidroenergetice S.R.L., societate ce are ca asociat unic Hidroelectrica S.A.

Procedura de vânzare cuprinde toate activele, know how-ul, contractele în derulare, brevetele şi licenţele necesare continuării prestării serviciilor de fabricare, reabilitare şi îmbunătăţire a hidroagregatelor şi echipamentelor auxiliare, la care se adaugă un număr de aproximativ 450 de salariaţi”, se arată în comunicatul Euro Insol.

Un simbol național, păstrat printr-o tranzacție rară în România

Administratorul Euro Insol a subliniat unicitatea acestei tranzacții într-un domeniu în care astfel de preluări sunt puține. Reorganizarea a permis salvarea unei uzine esențiale pentru sistemul energetic național, cu o tradiție greu de egalat în Europa.

„Această tranzacţie reprezintă încununarea eforturilor depuse de administratorul judiciar împreună cu întregul colectiv din cadrul UCM Reşiţa în această perioadă dificilă a insolvenţei care a depăşit 13 ani de zile. Din fericire a fost salvată cea mai veche unitate industrială din Europa, emblematică pentru România şi esenţială pentru sistemul energetic naţional. Mulţumim pe această cale tuturor angajaţilor UCM Reşiţa pentru buna colaborare.

De asemenea, urăm succes Hidroelectrica în continuarea activităţii şi dezvoltarea noii companii. Deşi astfel de tranzacţii sunt foarte puţine pe piaţa insolvenţei din România, ne bucurăm că Euro Insol a coordonat o asemenea procedură, demonstrând încă o dată că avem cunoştinţele şi experienţa necesare să conducem şi să salvăm companii din diverse ramuri ale economiei”, spunea atunci Adrian Munteanu, practician coordonator în cadrul Euro Insol.

O moștenire industrială greu de egalat

UCM Reșița are o istorie remarcabilă, începându-și activitatea în 1771, odată cu punerea în funcțiune a două furnale și a unei forje. De-a lungul timpului, a produs locomotive, armament, echipamente industriale, hidroagregate și numeroase alte utilaje. A fost o uzină strategică, care a contribuit major la dezvoltarea economică a României.

Compania a fost reorganizată în 1991, după transformarea fostei întreprinderi de stat ICM Reșița. În 2003, a fost privatizată, iar pachetul majoritar a fost cumpărat de compania elvețiană INET AG, controlată de omul de afaceri Beat Corpataux, partener al lui Bogdan Buzăianu.

În anii 2000, uzina se extinsese pe o suprafață de 98 de hectare, dintre care peste două treimi reprezentau platforme industriale. Aceste date evidențiază magnitudinea unei entități industriale care a dominat regiunea vreme de peste două secole.