Veniturile din drepturi de autor sunt obţinute de persoanele care prestează anumite activităţi intelectuale ce rezultă din crearea de lucrări unice şi realizarea unor inovaţii, inclusiv din crearea unor lucrări de artă monumentală, brevete de invenție, desene și modele, mărci și indicații geografice, topografii pentru produse semiconductoare și altele asemenea. Aceste venituri constau în orice recompensă materială oferită persoanei care a creat aceste lucrări, ca rezultat al cesionării drepturilor de proprietate intelectuală unei alte instituţii sau persoane contractante, prin semnarea unui contract legal. Veniturile din drepturile de autor au un regim special de impozitare.

În primul rând, în funcţie de partea care va plăti impozitul către stat, putem vorbi despre:

  • reţinere la sursă – instituţia sau persoana contractantă se obligă la plata contribuţiilor. În acest caz, instituţia trebuie să calculeze şi să achite impozitul şi contribuţiile sociale până pe data de 25, inclusiv, a lunii următoare celei pentru care s-au reţinut taxele. Această variantă este des folosită de firmele care încheie contracte cu mai mulţi colaboratori şi plătesc automat contribuţii pentru aceştia.
  • prestatorul îşi plăteşte singur contribuţia la stat – persoana care prestează activităţile intelectuale îşi ţine propria contabilitate şi îşi plăteşte contribuţia la bugetul de stat, în acest caz. Acest lucru se realizează prin depunerea Declaraţiei Unice până la data de 15 martie a anului următor faţă de cel pentru care se plăteşte contribuţia. Aceasta variantă este potrivită persoanelor care încasează venituri consistente din mai multe surse.

Care sunt contribuţiile datorate către stat

Contribuţiile care trebuie achitate către stat sunt impozitul pe venit, în cuantum de 10%, la care se adaugă, după caz, contribuţiile sociale la CAS (fondul de pensii) de 25% şi contribuţiile la CASS (asigurările sociale de sănătate) de 10%, dacă veniturile nete ale contribuabilului depăşesc cel puţin 12 salarii minime brute. O persoană care are venituri sub acest plafon poate plăti contribuţii la pensie şi sănătate, dacă doreşte acest lucru. În prezent, legislaţia din România prevede o valoare a salariului minim brut de 2.230 de lei.

Impozitul pe venit se calculează drept un procent de 10% din venitul net acumulat. Acesta din urmă se calculează prin deducerea cotei forfetare de 40% din venitul brut (venit brut minus cotă forfetară de 40%). Impozitul este reţinut direct la sursă, adică se achită automat odată cu plata veniturilor cuvenite. Prestatorii au dreptul să îşi plătească singuri impozitul, pe baza datelor din contabilitate.

Există şi persoane exceptate de la plata acestui impozit de 10%, respectiv persoanele cu handicap sever. Daca persoana prestatoare de servicii este şi salariată sau ieşită la pensie, impozitul de venit de 10% este unicul impozit care se reţine pentru veniturile din drepturi de autor.

Ce se întâmplă cu cei care au mai multe contracte pe drepturi de autor

Dacă o persoană încasează venituri dintr-un singur contract de drepturi de autor care depăşesc pragul de 12 salarii minime brute (adică 26.760 lei/an, potrivit noii legislaţii), din aceste venituri se vor reţine impozitul pe venit de 10% şi contribuţiile de 25% la CAS, respectiv 10% la CASS.

În cazul în care pragul de 12 salarii minime brute este depăşit pentru mai multe contracte încheiate, o singură instituţie trebuie să plătească contribuţiile sociale. Contribuabilul va desemna instituţia responsabilă pentru achitarea contribuţiilor la pensie şi sănătate prin depunerea declaraţiei 112 de către plătitorul care a fost numit până pe 25 inclusiv ale lunii care urmează celei pentru care este datorată obligaţia fiscală.

În cazul în care contribuabilul obţine venituri de la mai multe instituţii şi niciun contract nu-i aduce un venit anual egal cu pragul de 12 salarii minime brute, însă valoarea însumată a veniturilor depăşeşte acest prag, contribuabilul este obligat să depună Declaraţia Unică şi să achite taxele până pe 15 martie în anul pentru care se plăteşte contribuţia.

Când şi cum trebuie depusă Declaraţia Unică

Declaraţia Unică trebuie depusă de către persoanele care obţin venituri din drepturi de proprietate intelectuală, dar şi de cei cu venituri din activităţi independente, cedarea folosinței bunurilor (chirii), activități agricole impuse în sistem real, silvicultură, piscicultură, veniturile din investiții şi alte venituri. Fac excepție persoanele care obțin venituri pentru care impozitul și contribuțiile sunt reținute la sursă, de către plătitorul de venit. Declaraţia trebuie depusă şi de cei care au obţinut venituri din străinătate în anul precedent.

Declarația trebuie depusă în acest an până la data de 15 martie pentru veniturile estimate pe 2020. 15 martie este şi termenul până la care trebuie plătite impozitul și contribuțiile aferente anului 2019. Deşi autorităţile au promis că vor introduce depunerea exclusiv online a Declaraţiei Unice, contribuabilii pot merge în continuare şi la ghişeele ANAF pentru aceasta. Pentru cei care vor să evite cozile, declaraţiile se depun online, prin Spaţiul Privat Virtual sau pe site-ul e-guvernare.ro, cu semnătura electronică calificată. Din păcate, nu mai sunt prevăzute bonificaţii pentru cei care depun declaraţia sau plătesc la timp contribuţiile către stat.

Codul Fiscal în vigoare prevede sancţionarea contribuabililor care nu respectă termenul limită de depunere a Declaraţiei Unice. Astfel, aceştia vor trebui să plătească o amendă contravenţională între 50 şi 500 de lei, respectiv jumătate din sumă dacă se plăteşte amenda în termen de 15 zile. Nedepunerea Declarației Unice în acest an, deși se obțin venituri, în contextul în care a mai fost depusă în anii anteriori, poate face ca ANAF să decidă că este cazul unei impuneri din oficiu.


Te-ar putea interesa și: