Cum ţi se pare ca responsabilul de angajarea ta nu are calificarea necesară pentru a te evalua? Dacă, spre exemplu, un licenţiat în construcţii te chestionează la un interviu pentru un post într-o companiei farmaceutică? În România este posibil, susţin specialiştii consultaţi de capital.ro!
Numeroşi absolvenţi de facultate să lucreze în domenii total diferite de pregătirea teoretică. La interviul pentru recrutare însă, specialiştii în resurse umane se uită cu ochi critic dacă ai sau nu ai studii adecvate postului la care râvneşti. Situaţia este paradoxală dacă ţinem cont că, în foarte multe cazuri, însuşi managerul de HR nu are studii de specialitate.
CV-uri de HR-i
Conform profilului făcut public pe reţeaua de socializare de business LinkedIn.com, mulţi manageri de 
resurse umane nu sunt specializaţi în acest domeniu. Este şi cazul managerului de resurse umane din cadrul Rompetrol Refining. Cristina Budin are o experienţă de peste 10 ani în domeniu, însă a absolvit Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti.
Un alt astfel de exemplu este cel al Mihaelei Popescu, de asemenea director de resurse umane în cadrul Oracle România. Ea este absolventă a Facultăţii de Limbi Străine, specializarea Engleză – Japoneză.
Ce facultate să faci pentru a deveni HR Manager?
Specialiştii în resurse umane contactaţi de capital.ro declară că situaţia nu este tocmai surprinzătoare pe o piaţă a muncii imatură precum cea din România. În plus, după cum spune Sorin Roibu, managing director al Arthur Hunt şi membru HR Club, „studiile în resurse umane în România s-au dezvoltat mai degrabă în ultimii 2-3 ani, iar calitatea încă nu este pe deplin confirmată”.
Având în vedere că în acest moment în spaţiul universitar din ţara noastră există doar câteva specializări strict în resurse umane, HR-ii sunt de cele mai multe ori absolvenţi de Psihologie, Sociologie sau Asistenţă socială, după cum declară Florin Gogianu, sales support representative al companiei de recrutare Lugera & Makler.
Magda Ispas, HR manager al Xerox România şi membru HR Club, spune că şi studiile în Drept sunt întâlnite printre specialiştii în resurse umane. Mai mult chiar, Ispas admite că şi licenţiaţii în Economie sunt potriviţi pentru posturi de HR. „Este adevărat că mai ales la specializările de Psihologie şi Economie există module separate de Managementul resurselor umane, ceea ce ar putea reprezenta un plus”, explică Magda Ispas.
Pentru specialiştii în HR care se ocupă strict de administrarea de personal, Florin Gogianu spune că cele mai nimerite sunt cursurile de Legislaţia muncii.
Oficialul Xerox merge mai departe şi afirmă că un specialist în resurse umane are nevoie şi de un master, nu doar de studii universitare. “Faţă de studiile universitare, pentru a accede pe o poziţie de specialist HR ar trebui să parcurgă şi un program de master sau câteva cursuri bine targetate pe anumite teme de resurse umane”, explică Magda Ispas.
Cu toate acestea, unele voci din domeniu spun că nici măcar nu contează studiile. „Am întâlnit psihologi care nu mi s-au părut a fi în locul potrivit într-o echipă de resurse umane şi am întâlnit chimişti care parcă se născuseră pentru proiectele de HR. Deci consider că un specialist de resurse umane poate exista indiferent de ce studii a facut, atât timp cât acestea sunt superioare”, sintetizează această idee Silvia Popa, HR manager al Ipso şi membru HR Club.
Experienţă versus studii
Chiar dacă pentru a profesa în domeniul resurselor umane sunt necesare anumite studii, angajatorii nu se sfiesc să opteze pentru candidaţi mai puţin pregătiţi theoretic, dar cu experienţă.
Când vine vorba care dintre opţiuni este cea ideală, candidaţii cu studii specifice sau cei cu experienţă, Magda Ispas spune scurt: „Experienţa contează cel mai mult”. „Pentru a fi specialist în resurse umane este esenţial să ştii cum să te porţi cu oamenii. O asemenea aptitudine, să zicem, are o componentă nativă şi o alta dobandită. Cu siguranţă nu o poţi dobândi decât prin practică. De aceea, experieţa primează”, explică reprezentanta Xerox.
Pe de altă parte, Sabina Bîcă, manager HR al Chipita România şi membru HR Club, spune că experienţa şi studiile sunt în egală măsură importante. Motivul este că atunci când un candidat se prezintă la un interviu pentru un post în HR, alegerea rămâne a angajatorului. „Sunt companii care doresc ca un specialist HR odată ajuns în organizaţie să-i identifice nevoile şi să găsească soluţiile optime pentru a le rezolva. În acest caz este nevoie ca specialistul să aibă atât studii în domeniu, cât şi experienţă necesară”, spune Bîcă.
Există însă şi companii care aleg un candidat fără experienţă tocmai pentru că doresc să îl formeze în interiorul companiei.
Aptitudini şi atitudini
Trecând peste studii şi experienţă, un specialist în HR trebuie să aibă atât aptitudini specifice, cât şi o atitudine adecvată.
Sorin Roibu caracterizează omul de HR drept unul calm. În mai multe cuvinte, spune că acesta trebuie “să fie dedicat, cu viziune economica a proceselor de RU, orientat pe rezolvarea problemelor, comunicare excelentă, capabil să asculte, să ia decizii, să analizeze şi să sintetizeze, carismatic, flexibil”.
Silvia Popa spune că atitudinea este însă cea mai importantă. Acest lucru se vede prin felul în care specialiştii în resurse umane privesc problemele din sistem.
