“E o declaraţie nobilă din partea guvernatorului. Pe de-o parte, BNR decide reducerea nivelului RMO în valută, care e un sprijin pentru creditatea în valută, iar pe de altă parte se aşteaptă să crească dobânzile la lei din cauza inflaţiei. Ca şi acum, mesajele venite în ultima vreme dinspre BNR sunt contradictorii. Sunt sceptic că ar putea fi implementată o asemenea măsură”, a declarat Matei Păun, managing-partner la banca de investiţii BAC Investment.

Alte voci spun că o variantă ar fi stimularea creditării în lei, dar care ar presupune costuri pentru stat.

“Nu cred că se poate aplica o asemenea măsură. Singura variantă de descurajare a creditării în valută ar fi printr-o contraofertă, adică prin stimularea creditării în lei. Dar pentru a deveni atractivă creditarea în lei, precum cea în valută, ar trebui să avem politici fiscale adecvate, adică deduceri sau subvenţii de dobândă. Ori acestea presupun costuri pentru stat.”, explică Anca Bidian, preşedintele brokerului de credite Kiwi Finance.

Pentru a controla creditarea în valută BNR are doar pârghia rezervelor minime obligatorii, pe care, în acelaşi timp, chiar le-a redus de curând, spune Bidian.

Recent, Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank România, spunea că fără creditul în valută economia României ar fi fost cu mult în urmă faţă de unde e acum.

“BNR vine cu mesajul ăsta de cinci ani încoace, dar creditul în valută şi-a urmat cursul natural. Nu înţeleg care ar fi motivul acum pentru descurajarea creditării în euro, pentru că problema creşterii cursului de schimb a fost absorbită de mult. Dacă voia să intervină, trebuia să o facă într-un moment mai sensibil“, conchide Bidian.

Pe de altă parte, Vlad Muscalu, economist ING, spune că s-ar putea aplica o asemenea politică, despre care BNR vorbeşte tot mai des, chiar în argumentaţiile de la ultima şedinţă de politică monetară. Una din măsuri ar fi întărirea condiţiilor privind gradul de îndatorare pentru cei plătiţi în lei care vor să acceseze un credit în valută.

Totuşi, Muscalu spune că “pare straniu în contextul în care creditele prin Prima Casă au fost luate preponderent în euro”, iar acum se încearcă o relansare a programului.

În condiţiile în care dobânzile unele credite în lei sunt cu circa 4-5 puncte peste dobânzile la euro, măsura descurajării creditării în valută nu ar însemna decât o îngrădire a accesului la resurse mai ieftine.

Alternativa, creditarea în lei mai scumpă, se va dovedi după trecerea la euro o povară greu de suportat prin comparaţie cu cei care au optat pentru euro, pentru că se va schimba doar moneda, leu cu euro, iar dobânda va curge în continuare în funcţie de parametri conveniţi în contractul iniţial.