Extinderea în afara graniţelor este importantă pentru succesul unei firme, iar antreprenorii romåni care vor să facă acest pas ar trebui să încerce să găsească o nişă specifică, afirmă experţii companiei de consultanţă A.T. Kearney.
La începutul anilor 2000, compania slovenă de electrocasnice Gorenje trecea printr-o criză generată de competiţia, atåt pe piaţa locală, cåt şi pe cea regională, venită din partea unor giganţi precum GE sau Bosch-Siemens. După ce, încă de la înfiinţare, se axase exclusiv pe produsele „generaliste“, după 2003, odată cu schimbarea top-managementului, Gorenje a început să-şi construiască un brand de lux. Fără să renunţe la gama de bază, compania slovenă s-a făcut cunoscută pe plan internaţional prin iniţiative de tipul maşinilor de spălat colorate sau ale frigiderului acoperit de cristale Swarovski, în valoare de 100.000 de euro. O altă mutare care nu a rămas neobservată a fost asocierea cu designerul Battista Pininfarina, celebru îndeosebi pentru linia a peste zece modele Ferrari. Astăzi, cea mai mare parte a afacerilor Gorenje este realizată pe pieţele externe, iar veniturile din vånzări au depăşit, anul trecut, 1,29 de miliarde de euro, fiind cu 50% mai mari decåt cele raportate la finalul anului 1999.
„Companiile nu trebuie să inventeze ceva nou pentru a ieşi în afara graniţelor, ci pot construi pe baza a ceea ce au acum. Este şi cazul antreprenorilor romåni care, dacă vor să intre pe o piaţă externă, nu ar trebui să iasă cu toate capacităţile, ci să îşi găsească o nişă specifică“. Sfatul vine din partea lui Andrej Vizjak, managing director al reprezentanţei din Europa de Sud-Est a companiei de consultanţă în management A.T. Kearney, cea care s-a ocupat şi de consolidarea Gorenje. De asemenea, atrage el atenţia, extinderea în afara graniţelor este importantă pentru supravieţuire, or, în momentul de faţă, „companiile romåneşti nu se bucură de un profil internaţional“. Principala excepţie, soluţia antivirus BitDefender, dezvoltată de Softwin, probabil cel mai cunoscut produs romånesc peste hotare, îşi datorează celebritatea tocmai faptului că a ales să intre pe o nişă, consideră Vizjak.
Companiile mici pot fi mai profitabile
În competiţia aceasta, naţionalitatea nu contează, nu mai există ţări de origine, spune şi Michael Weiss, directorul biroului din München al AT Kearney. De altfel, 30% din companiile din domeniile farma, bunuri de consum, auto şi apărare au făcut cel puţin o achiziţie în afara continentului de origine, potrivit unui studiu al companiei. Iar tendinţa de concentrare a pieţei, evidentă de cåţiva ani la nivel mondial, va continua în ritm galopant, pånă în punctul în care, aşa cum spune Andrej Vizjak, în fiecare domeniu, cei mai mari trei jucători vor deţine 80% din afaceri, în timp ce alte companii mai mici se vor lupta pentru restul de 20 de procente.
Totuşi, aceste cifre nu trebuie să constituie o descurajare pentru companiile mici. Aceasta deoarece, potrivit cifrelor furnizate de A.T. Kearney, cu excepţia a două sectoare – petrol şi gaze şi comerţ -, nu există o legătură clară între dimensiunile unei companii şi profitabilitatea ei. Dimpotrivă, din cauza complexităţii organizaţionale crescute şi a costurilor survenite din numărul prea mare de personal sau capacităţi, indicatorii de profit ai companiilor mari pot păli în faţa celor ai firmelor de proporţii reduse. De altfel, în Europa, rata de succes a companiilor mici este superioară companiilor-gigant (41% faţă de 37%), în timp ce în America de Nord şi Asia situaţia este echilibrată.
15 tranzacţii de peste o sută de milioane de euro au avut loc anul trecut în Romånia. Cele mai active sectoare, din această perspectivă, sunt imobiliarele şi bunurile de larg consum
Ghid de management
Potrivit cărţii „Competing Against Scale“, semnată de Andrej Vizjak, managing director al A.T. Kearney pe Europa de Sud-Est şi lansată săptămåna trecută la Bucureşti, pentru a rezista pe piaţă, firmele locale au o singură soluţie: să se repoziţioneze permanent, astfel încåt să poată face faţă forţei companiilor gigant. De asemenea, argumentånd că o companie mică poate fi la fel sau chiar mai profitabilă ca o multinaţională, autorul afirmă că este de preferat ca firmele să nu accepte uşor să fie achiziţionate sau să fuzioneze cu un competitor mult mai mare.
