Ideea de a sărbători mâncarea în spații publice este una veche. Comunitățile au marcat dintotdeauna recoltele și mărfurile locale prin piețe și târguri. În forma modernă, cu scene, muzică live, zone de degustare, conferințe gastronomice și zone comerciale, festivalurile au explodat ca fenomen în secolul XX și s-au consolidat în anii 2000. Potrivit unor sinteze istorice, primele manifestări internaționale dedicate gastronomiei au apărut după al Doilea Război Mondial, iar forma contemporană de festival în oraș s-a organizat pe scară largă odată cu a doua jumătate a secolului XX, conform History Timeless.
O călătorie culinară
Pe plan local, fenomenul a luat avânt în ultimul deceniu. De exemplu, Bucharest Street Food Festival, ajuns rapid la dimensiuni mari, îşi are prima ediţie în 2016 şi este promovat ca unul dintre cele mai mari evenimente de street food din regiune. Festivaluri similare au apărut în oraşe ca Timișoara, Cluj, Iași sau Oradea, iar modelul combină food trucks, show-uri culinare și concerte, ceea ce transformă ofertele în weekenduri de relaxare urbană. Un alt exemplu de remarcat este Asia Food Fest. De peste 18 ani, Alexandra Dinu transformă ideile în evenimente memorabile. Project Manager al Asia Fest și Asian Food Fest, dar și fondator al centrului de dezvoltare a creativității Creative Arts și al agenției Media Events, ea coordonează unele dintre cele mai apreciate manifestări culturale și gastronomice din România, și aduce publicului experiențe autentice din întreaga lume asiatică.
„Un festival de street food este, înainte de toate, o călătorie culinară și culturală concentrată într-un singur loc. Gândiți-vă la o stradă plină de arome tentante, culori în farfurii și oameni curioși, unde fiecare stand este o poartă deschisă spre o altă țară. Nu e doar despre mâncare, ci despre atmosfera de vacanță, socializare și descoperire a unor gusturi noi, autentice”, a declarat Alexandra Dinu în cadrul unui interviu pentru Capital. Ea explică cum, în acești ani, fenomenul a crescut de la mici evenimente locale la festivaluri mari, cu zeci de vendori și mii de vizitatori. Spre exemplu, Asia Fest a debutat în 2013 și a devenit în timp cel mai important festival de tradiții culturale și culinare din Europa de Sud-Est, care se adresează tuturor vârstelor și propune o adevărată călătorie exotică prin țările celui mai vast continent.
Din el, firesc, a derivat Asian Food Fest, desfășurat în Parcul Titan din Capitală, axat doar pe componenta gastronomică, la care vin vendori de mâncare, restaurante și food truck-uri, eveniment care în mai 2025 a ajuns la cea de-a 5-a ediție. „Oamenii caută experiențe culinare noi, dar și momente de relaxare și socializare. Street food-ul răspunde perfect acestui mix, mâncare gustoasă, servită rapid, la prețuri rezonabile, într-o atmosferă relaxată și prietenoasă”, a adăugat apoi Alexandra Dinu.
A descoperi arome noi
Unele evenimente au devenit repere în industrie. Taste of London ocupă anual Regent’s Park şi adună zeci de mii de vizitatori. Organizatorii raportează aproximativ 55.000 de participanți la edițiile mari, potrivit London Taste Festivals. În Napoli, festivalul dedicat pizzei, Napoli Pizza Village, transformă pentru zile la rând portul sau piața locală într-o scenă dedicată unei singure tradiții culinare și atrage mii de vizitatori și competiții între pizzaioli. „Un festival de street food este un eveniment dedicat gustului, diversității culinare și atmosferei relaxate. Dacă cineva nu a fost niciodată la unul, să-și imagineze o piață mare sau un parc transformat într-un loc plin de culoare, cu zeci de rulote și standuri unde se gătește chiar în fața sa. Pe lângă mâncare, de obicei există și muzică live sau DJ, zone de relaxare, activități pentru copii și adulți, baruri cu băuturi artizanale, de la bere, limonadă sau cocktail-uri”, a explicat pentru Revista Capital Dragos Gurăroșie, coproducător BurgerFest.
În esență, a spus el, un festival de street food este o experiență socială și culinară, în care vizitatorii se plimbă, gustă și descoperă arome noi, totul într-un mediu deschis și plin de energie. „Nu trebuie să fii un gurmand ca să te bucuri de el, doar curios și dispus să încerci ceva diferit”, a mai subliniat. În 2015, BurgerFest a fost primul eveniment dedicat unui produs de tip street food din România. Iar după succesul său, au urmat toate celelalte evenimente. Festivalurile s-au extins în orașe precum Cluj, Timișoara, Iași, Brașov, Oradea, Craiova, Constanța. „Festivalurile de street food din România reflectă schimbarea stilului de viață urban: oamenii caută experiențe autentice, rapide, sociale și gusturi internaționale. Ele au evoluat de la simple târguri de mâncare la adevărate hub-uri culturale efemere, unde gastronomia se împletește cu arta, muzica și comunitatea”, a menționat Dragoș Gurăroșie.
În România, sectorul street food a cunoscut o dezvoltare semnificativă în ultimii ani, comparativ cu alte state europene. Cu toate acestea, modelul local diferă de forma tradițională întâlnită în piețele occidentale, unde vânzarea se realizează direct din stradă, prin intermediul van-urilor sau food truck-urilor amplasate permanent în spații publice. În contextul românesc, street food-ul are preponderent un caracter evenimențial, este prezent în cadrul festivalurilor sau târgurilor organizate temporar. Această particularitate poate fi explicată printr-o combinație de factori, inclusiv reglementările legale legate de comerțul ambulant, preferințele operatorilor economici pentru contextul organizat al evenimentelor, precum și posibile considerente logistice sau comerciale.
Motoare economice
De asemenea, festivalurile de mâncare pot fi motoare economice reale. Studii de caz şi rapoarte locale arată că astfel de evenimente generează venituri pentru restaurante, furnizori şi comercianţi locali, creează locuri temporare de muncă şi aduc turişti care cheltuiesc la hoteluri şi transport. De exemplu, festivaluri importante din SUA precum South Beach Wine & Food Festival (SOBEWFF) sau Charleston Wine + Food au raporturi publice în ceea ce privește impactul economic. SOBEWFF a generat zeci de milioane de dolari într-o ediție recentă, iar Charleston a raportat peste 170 de milioane cumulativ de la început și până în prezent. Potrivit New York Post, aceste cifre arată potenţialul financiar mare al evenimentelor culinare bine organizate.
„Impactul asupra economiei locale este semnificativ. Restaurantele locale își cresc vizibilitatea și numărul de clienți, producătorii locali de ingrediente beneficiază de comenzi, iar turismul urban primește un boost prin vizitatorii din alte orașe sau țări. De asemenea, afacerilor locale le oferim, înainte de toate, o platformă de promovare puternică, cu vizibilitate atât în mediul offline, prin prezența la festival, cât și în online, prin campaniile noastre de comunicare. Fiecare vendor este prezentat pe canalele oficiale Asia Fest, ceea ce le permite să ajungă la un public numeros, format din mii de vizitatori și zeci de mii de urmăritori pe rețelele sociale”, a spus pe această temă Alexandra Dinu.
Echipa Asia Fest îi ajută pe antreprenorii din zona de food ce participă la evenimente să se conecteze direct cu noi clienți și cu alți parteneri de afaceri, să creeze un spațiu unde gastronomia devine un pretext pentru networking. Pentru mulți dintre participanți, festivalul a fost punctul de pornire al unor colaborări pe termen lung cu restaurante, importatori sau distribuitori din domeniul food & beverage. „Nu în ultimul rând, promovăm poveștile antreprenorilor locali români și asiatici, pentru că știm că publicul apreciază autenticitatea și munca din spatele fiecărui preparat. În acest fel, cele două festivaluri cu specific asiatic organizate împreună cu echipa mea devin nu doar locuri de vânzare, ci și rampe de lansare și consolidare pentru afacerile din comunitatea noastră culinară”, a menționat Project Managerul Asia Fest și Asian Food Fest.
Un gust mai educat
Mulți vizitatori descoperă la un festival de food preparate pe care poate nu le-au încercat niciodată. Participanții le explică celor interesați originile preparatelor, modul de gătire și cultura din spatele lor. În timp, evenimentele specifice pot schimba obiceiurile de consum ale oamenilor, îi pot face mai curioși și mai deschiși la noi experiențe culinare. Festivalurile culinare pot reprezenta și o formă de alfabetizare gastronomică accesibilă tuturor, indiferent de vârstă sau background. Spre deosebire de campaniile clasice, educația culinară dintr-un festival are loc în mod firesc și non-invaziv. Oamenii învață prin gust, miros, textură și comparație, nu prin mesaje teoretice.
„Deși par simple evenimente de relaxare și divertisment, ele funcționează, în realitate, ca spații de interacțiune directă între consumator, produs și producător, generând schimbări culturale și culinare pe termen mediu și lung. În timp, așa cum ziceam, pot influența obiceiurile de consum, crescând apetitul pentru calitate, diversitate și inovație în alimentație. Ele funcționează ca laboratoare cultural-gastronomice în aer liber, unde gustul devine experiență, iar experiența se transformă în preferință”, a adăugat Dragoș Gurăroșie.
Festivalurile de mâncare sunt, în acelaşi timp, experienţe gustative şi instrumente economice şi culturale. Ele reflectă schimbările din consum, căutarea autenticului, dorinţa de experienţe urbane şi apetitul pentru evenimente instagramabile şi pot sprijini economia locală dacă sunt gestionate responsabil.
