Reanalizarea priorităților în ceea ce privește proiectele destinate mediului de afaceri, simplificarea ghidului solicitantului, renunțarea la analiza cost-beneficiu, care nu furnizează informații importante pentru selectarea proiectului și scheme combinate grant-împrumut bancar pentru schemele de minimis, implicându-se astfel și băncile în ecuația finanțării mediului privat. Acestea sunt câteva din recomandările pentru creșterea gradului de absorbție a fondurilor UE alocate în cadrul actualului, dar și al viitorului buget al UE, făcute de către consorțiul de firme care au obținut contractul pentru evaluarea implementării priorităților și proiectelor pentru mediul de afaceri, proiect cu o valoare de peste 652.000 de lei, finanțat din fonduri europene.

Analize inutile, dar costisitoare
Studiul a fost realizat de două firme belgiene (East West Consulting și European Consulting Organization) și două din România (East West Consulting România și NTSN Conect). „Este prioritar, pentru a stimula absorbția, să se simplifice procedurile de contractare și evaluare, dar și să se readucă băncile în procesul de finanțare a firmelor care au proiecte europene“, a precizat Victor Platon, unul dintre experții care au participat la acest proiect. El a adăugat că analiza cost-beneficiu trebuie înlocuită cu o altă analiză, care să permită o mai bună alocare a fondurilor.
„Beneficiarii cheltuie zeci de milioane de euro pentru analiza cost-beneficiu, care nu aduce informații esențiale pentru selectarea proiectelor spre a fi finanțate. În plus, se poate reduce timpul de evaluare a proiectelor prin renunțarea la această analiză și înlocuirea sa cu o metodă mai ușor de folosit și care să fie mai utilă procesului de evaluare“, a subliniat expertul.
 
Impactul recomandărilor
Una dintre recomandări se referă la scheme combinate grant-împrumut bancar pentru schemele de minimis. „O astfel de abordare este convergentă cu cea a Comisiei Europene, care își propune să antreneze fonduri publice și private în finanțarea mecanismelor de intervenție. Trebuie însă remarcat faptul că aceste măsuri punctuale pot producele efectele scontate doar într-un anumit context“, susține Laurențiu Dinu, country manager al companiei de consultanță Accreo România.

Acesta consideră că, de pildă, fără a oferi instrumente de garantare și contragarantare funcționale, va fi probabil dificil pentru un IMM, mai ales în contextul crizei, să acceseze credite, fie ele și la costuri relativ mai mici. „Fără a armoniza criteriile de evaluare pentru accesul la credite și granturi, va fi foarte dificilă implementarea unui mix funcțional de instrumente de intervenție“, spune Dinu.
În privința concesionării proiectelor de către autoritățile publice locale către operatorii privați, reprezentantul Accreo spune că trebuie observat impactul veniturilor pe care le-ar avea concesionarea din perspectiva beneficiarului. În acest context, intensitatea ajutorului de stat va trebui ajustată corespunzător, pentru a respecta regulamentele financiare în vigoare. În plus, problema calității implementării nu este automat rezolvată dacă sarcina implementării trece din sfera publică în cea privată. „Așadar, va trebui să punem la punct mecanisme care să ne ofere garanții suficiente privind corectitudinea utilizării fondurilor, tocmai pentru a evita eventuale corecții financiare“, conchide Laurențiu Dinu.

"Pentru viitoarea perioadă de programare, fondurile pentru turism trebuie să fie concentrate în zonele turistice declarate prin documente naționale" Victor Platon, expert competitivitate