De la aderarea României şi Bulgariei în 2007, UE le-a impus celor două ţări o perioadă de tranziţie de şapte ani înainte de a le acorda ”libertatea de circulaţie a muncitorilor”, garantată de articolul 48 din tratatul european, restricţia fiind impusă îndeosebi din cauza unor tensiuni pe piaţa muncii.

Majoritatea ţărilor UE n-au aşteptat însă data de 1 ianuarie 2014 pentru a le permite muncitorilor români şi bulgari să vină la muncă pe teritoriul lor. Restricţiile privind piaţa muncii nu mai sunt în vigoare decât în nouă ţări membre ale UE (Germania, Austria, Belgia, Franţa, Luxemburg, Malta, Olanda, Marea Britanie şi Spania).

Libertatea pentru un cetăţean european de a munci în oricare alt stat al UE nu va fi completă de la 1 ianuarie 2014, deoarece restricţiile se vor aplica în cazul croaţilor, a căror ţară a aderat la UE la 1 iulie 2013.

Referitor la muncitorii croaţi, restricţiile se pot aplica până la 30 mai 2020. Ca şi în cazul românilor şi al bulgarilor, unele ţări din UE, îndeosebi ţările scandinave, au ridicat deja barierele, care rămân însă în vigoare în 13 ţări /Germania, Austria, Belgia, Cipru, Spania, Franţa, Grecia, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Marea Britanie şi Slovenia/