Cristian Presură explică de ce nu vede un viitor apropiat apocaliptic, dar atrage atenția asupra riscurilor pe termen lung
Fizicianul Cristian Presură a vorbit într-un interviu acordat pentru news.ro despre viitorul omenirii și despre modul în care trebuie privite riscurile.
Acesta a explicat că perspectiva depinde de intervalul de timp analizat și a arătat că, pe termen scurt, nu vede un scenariu catastrofic. El a spus că oamenii trăiesc relativ puțin și, din acest motiv, sunt interesați în special de viitorul apropiat, care nu pare apocaliptic.
„Depinde pe ce scară de timp ne uităm! Părerea mea este că pe noi, oamenii, pentru că trăim foarte puțin pe acest pământ, ne interesează pe termen scurt. Și pe termen scurt nu îl văd apocaliptic”, a spus Presură.
În schimb, riscurile reale apar pe termen foarte lung, de ordinul miilor sau milioanelor de ani. În acest context, a menționat explicit pericole precum armele nucleare și dezvoltarea unei super-inteligențe artificiale.
Potrivit acestuia, problema nu este tehnologia în sine, ci diferența dintre ritmul în care evoluează tehnologia și cel în care evoluează valorile morale ale societății. El a explicat că o civilizație în care super-inteligența joacă un rol important are o probabilitate mai mare de autodistrugere dacă nu reușește să își dezvolte valorile morale în același ritm.
„O civilizație în care sigur super-inteligența va juca un rol are, într-adevăr, o posibilitate mai ridicată, cred eu, să se auto-distrugă dacă nu reușește să își construiască valorile morale în pas cu tehnologia”, a explicat fizicianul.
Această idee este legată și de Paradoxul Fermi, care încearcă să explice de ce nu au fost detectate civilizații extraterestre. Fizicianul a sugerat că unele dintre acestea ar fi putut dispărea înainte de a ajunge la un nivel de dezvoltare care să permită contactul.
Pseudo-știința nu mai este izolată și formează rețele interconectate în mediul online
Una dintre cele mai importante observații făcute de Cristian Presură vizează modul în care comunitățile de pseudo-știință s-au schimbat în timp.
El a arătat că, în trecut, aceste grupuri erau separate și funcționau ca niște zone izolate. Existau persoane care susțineau idei precum faptul că Pământul este plat, altele care negau aspecte din medicină sau reinterpretau istoria.
În prezent, aceste grupuri au devenit interconectate prin rețelele sociale. Fizicianul a explicat că aceste „insule” de pseudo-știință și-au creat legături între ele, iar oamenii circulă dintr-o zonă în alta. Astfel, a precizat că o persoană care susține o teorie de tip „Pământ plat” ajunge, de regulă, să adopte și alte poziții similare, precum cele antivaccin.
„Zonele astea de pseudo-ştiinţe au fost în trecut izolate. Aveam o zonă a oamenilor care spuneau că Pământul e plat, o zonă a oamenilor care negau chestiuni din medicină, o zonă în care inventau istoria. Astăzi, aceste insule de pseudo-ştiinţă iniţial izolate şi-au creat poduri între ele prin intermediul reţelelor de socializare. Oamenii au început să se mişte pe aceste poduri dintr-o zonă de pseudo-ştiinţă în alta. Acum, un platist este, în general, şi antivaccinist”, a explicat Presură.
Emoțiile și nemulțumirile sociale stau la baza fenomenului, nu lipsa de informație
Cristian Presură a explicat că acest fenomen nu este determinat în primul rând de lipsa informației, ci de factori emoționali.
El a arătat că în spatele acestor convingeri se află deziluzii legate de societate, de clasa politică sau de direcția în care merge țara. În acest context, știința ajunge să fie folosită ca o formă de descărcare a acestor frustrări.
Educația bazată pe gândire critică este soluția pe termen lung
În opinia fizicianului, soluția pentru limitarea fenomenului ține de educație.
Acesta a explicat că nu este suficientă memorarea informațiilor, ci este necesară dezvoltarea gândirii critice. A subliniat că o persoană care înțelege în mod real anumite concepte științifice nu va ajunge să le nege, chiar dacă este nemulțumită de contextul social.
