Pensiile speciale rămân o problemă spinoasă pentru administrația Nicușor Dan
Economistul Adrian Negrescu trage un semnal de alarmă cu privire la situația pensiilor speciale: legislația actuală, construită în ultimele două decenii, a creat un grup restrâns, dar privilegiat, de pensionari care primesc lunar sume considerabile din fondurile publice.
Conform expertului, soluția adevărată nu este introducerea unor noi reguli speciale, ci eliminarea totală a celor existente, care au permis apariția acestui sistem paralel de pensii.
„Problema pensiilor speciale trebuie rezolvată, iar soluția nu stă într-o lege specială, ci prin abrogarea legilor speciale care au impus aceste pensii începând cu guvernele anterioare”, spune economistul.
Numărul beneficiarilor ar putea exploda
Fără o intervenție legislativă decisivă, numărul pensionarilor speciali riscă să crească vertiginos în următorii ani, ceea ce ar pune o presiune insuportabilă asupra bugetului public.
„Nicușor Dan trebuie să vină cu o soluție, mai cu seamă că nu mai există niciun risc de natură electorală, care să greveze până la urma urmelor o decizie politică în acest moment”.
Deși Camera Deputaților a adoptat la sfârșitul lunii aprilie 2025 o lege care schimbă câteva reguli importante – printre care eliminarea eșalonării pentru creșterea vârstei de pensionare și stabilirea unei limite clare la nivelul pensiei magistraților –, procesul legislativ este departe de a se încheia.
Senatul, care are ultimul cuvânt în adoptarea legii, a amânat pentru două săptămâni decizia finală, generând temeri că reforma va fi diluată sau întârziată. Negrescu consideră că acum nu mai există motive să se tergiverseze o decizie clară.
Cine beneficiază de cele mai mari pensii?
În prezent, magistrații reprezintă cei mai numeroși beneficiari ai pensiilor speciale, cu peste 5.600 de persoane care încasează lunar o pensie medie ce depășește 25.000 de lei.
Alte categorii privilegiate includ piloții civili, angajații parlamentari, diplomații și personalul Curții de Conturi, toți având pensii mult peste media națională.
Pensiile speciale cresc, iar România pierde bani europeni
În timp ce presiunile bugetare se amplifică, numărul pensionarilor privilegiați din România continuă să urce. Statul plătește lunar mii de pensii speciale, iar beneficiarii acestora nu provin din sistemul public obișnuit, ci dintr-o elită protejată de legi speciale adoptate de-a lungul anilor. În paralel, eforturile de reformă trenează, iar România este penalizată pe plan european.
În aprilie 2025, peste 11.600 de persoane încasau pensii de serviciu, în creștere față de luna precedentă. Dintre aceștia, aproape 8.000 primesc pensii parțial din sistemul contributiv, dar diferențele reale vin din sumele acoperite direct de la bugetul de stat. Această susținere publică masivă alimentează inegalități structurale și devine tot mai greu de justificat în contextul crizei financiare și al angajamentelor asumate prin PNRR.
Magistrații domină topul pensiilor de lux
Judecătorii și procurorii sunt în fruntea listei, atât ca număr de beneficiari, cât și ca nivel al pensiei medii, care depășește 25.000 de lei. Din această sumă, aproape 22.000 de lei provin din bugetul de stat, în timp ce o parte mai mică vine din contribuții. Proiectul care ar fi trebuit să majoreze vârsta de pensionare la 65 de ani a fost amânat în Senat, semn că reforma nu este o prioritate în an electoral.
Lista beneficiarilor de pensii speciale include și alte categorii bine plătite: diplomații (802 persoane, pensie medie de aproape 7.000 lei), funcționarii parlamentari (882 persoane, peste 6.000 lei lunar) și personalul aeronautic civil (1.364 de persoane, pensii de aproape 13.000 lei). Nici Curtea de Conturi sau personalul auxiliar al instanțelor nu lipsesc din acest sistem generos, unde sumele lunare depășesc frecvent media națională.
În lipsa reformei pensiilor speciale, România nu a bifat un jalon esențial din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Consecința este dureroasă: din cei 2 miliarde de euro așteptați în cadrul cererii de plată numărul 3, statul român va primi doar 1,3 miliarde. Diferența de 700 de milioane de euro este prețul unei reforme tergiversate și al privilegiilor apărate politic.
