Irlanda – cea mai performantă
Irlanda a ţinut “capul de afiş” al reformei economiei statelor de la periferia Zonei Euro. Aceasta a înregistrat o creştere în termeni reali de 5,2% în anul 2014, economiştii PwC estimând o creştere economică de până la 3,9% în decursul acestui an. De fapt, figura 2 arată că Irlanda a fost prima dintre economiile periferice al cărei PIB a depăşit nivelul de dinainte de criza.
Spania – restructurarea sectorului financiar funcţionează: În opinia economiştilor PwC, creşterea accentuată de aproximativ 3% din acest an va îmbunătăţi treptat profitabilitatea sistemului financiar şi va contribui la reducerea numărului de credite neperformante. Spania şi-a păstrat de asemenea cadenţa reformelor structurale în ultimele 12 luni, cu politici menite să reducă nivelul şomajului, pe termen mediu. Din aceste motive, Spania este de aşteptat să-şi depăşească nivelul PIB-ului pre-criză până în 2017.
Portugalia – se apropie, dar mai are încă de lucru: Portugalia a făcut de asemenea progrese de la momentul împrumutului, dar nu în aceeaşi măsură ca Irlanda şi Spania. Economia înregistrează o creştere ciclică, raportând o creştere a PIB în 2014, pentru prima dată din 2010. Dar în continuare mai are câteva probleme structurale de depăşit. De exemplu, datoria sa publică raportată la PIB atinge 130%, al doilea cel mai mare nivel dintre cele cinci economii care au necesitat împrumuturi de urgenţă.
Cipru – continuă reformele: Grecia a rămas în urma Ciprului, care şi-a mutat atenţia de la reforma finanţelor publice – guvernul afişând deja un surplus primar sănătos de 2,9% din PIB- asupra reformelor structurale din sectoare precum sănătatea şi telecomunicaţiile. Cipru este aşadar încă în etapa de "reformă" a programului său, dar face progrese rezonabile.
Ce urmează pentru statele periferice din Zona Euro?
Potrivit economiştilor PwC, sunt 3 procese din Zona Euro la care companiile ar trebui să fie atente în următoarele săptămâni şi luni:
- În primul rând, evoluţia negocierilor pentru cel de-al treilea acord de finanţare pentru Grecia.
- În al doilea rând, orice semne de consolidare a creşterii economice în ţările de la periferia Zonei Euro;
- În al treilea rând, testele de stres pregătite de Autoritatea Bancară Europeană (EBA) programate pentru anul viitor.
"Pe termen lung, mare problemă este cea a nivelului ridicat al datoriei publice şi, în anumite cazuri, a datoriei private. Realizarea de excedente bugetare primare ar trebui să contribuie la stabilizarea nivelurilor datoriei publice. Însă adevăratele beneficii vor apărea la momentul accelerării creşterii PIB-ului nominal, în mod special după ce nivelul inflaţiei va reveni în apropierea ţintei de aproximativ 2% anual”, a declarat Richard Boxshall, economist senior al PwC.
