Aceasta este pensiea încasa Alexandru Vișinescu, înainte de a fi condamnat. În luna octombrie a anului 2014, Curtea de Apel București (CAB) îi aplica o lovitură uriașă lui Vișinescu.

Inculpatului i se punea sechestru pe garsoniera din centrul Capitalei și poprire pe o treime din pensia grasă pe care o încasa de la Casa de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne. La vremea respectivă, fostul comandant avea o pensie de 3.376 de lei.

Un an mai târziu, în iulie 2015, Curte de Apel București l-a obligat să plătescă pe Alexandru Vișinescu, în solidar cu Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul de Interne şi ANP, despăgubiri de 300.000 euro către 3 părţi civile, urmaşi ai deţinuţilor închişi la Râmnicu Sărat.

Astfel, Vișinescu a trebuit să achite 50.000 de euro către Nicoleta Eremia, 100.000 euro Elenei Iacob  şi alți 150.000 de euro Ancăi Cernea.

„În temeiul art.397 alin.1 rap. la art.25 alin.1 şi la art.19 alin.1, alin.2 şi alin.5 din Codul de procedură penală, admite, în parte, acţiunile civile formulate în procesul penal de părţile civile IACOB ELENA, EREMIA NICOLETA şi CERNEA ANCA-MARIA şi obligă pe inculpat, în solidar cu părţile responsabile civilmente STATUL ROMÂN (prin Ministerul Finanţelor Publice), MINISTERUL AFACERILOR INTERNE şi ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ A PENITENCIARELOR, să plătescă părţii civile IACOB ELENA suma de 100.000 euro (în echivalent în lei la cursul oficial de schimb al Băncii Naţionale a României de la data plăţii), părţii civile EREMIA NICOLETA suma de 50.000 euro (în echivalent în lei la cursul oficial de schimb al Băncii Naţionale a României de la data plăţii), iar păr?ii civile CERNEA ANCA-MARIA suma de 150.000 euro (în echivalent în lei la cursul oficial de schimb al Băncii Naţionale a României de la data plăţii), cu titlu de daune morale. În temeiul art.398 rap. la art.274 alin.1 şi alin.3 din Codul de procedură penală, obligă pe inculpat, în solidar cu părţile responsabile civilmente, la plata către stat a sumei de 25.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare. În temeiul art.404 alin.4 lit.c rap. la art.249 alin.5 teza I din Codul de procedură penală, menţine măsurile asigurătorii (sechestru şi poprire) instituite prin încheierea din data de 22 octombrie 2014, în vederea reparării pagubei, asupra bunurilor inculpatului (imobilul construcţie situat în municipiul Bucureşti, Strada Brezoianu nr.53A, etajul 3, apartamentul 9, sectorul 1, cu privire la care s-a realizat notare ipotecară, 12 acţiuni deţinute la SIF1 Banat-Crişana SA, 10 acţiuni deţinute la SIF2 Moldova SA, 64 acţiuni deţinute la SIF3 Transilvania SA, 77 acţiuni deţinute la SIF4 Muntenia SA şi 21 acţiuni deţinute la SIF5 Oltenia SA, împreună cu dividendele la care acţiunile respective dau dreptul şi, respectiv, cota de 1/3 din pensia încasată de la Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne), până la concurenţa sumei de 300.000 euro (în echivalent în lei la cursul oficial de schimb al Băncii Naţionale a României de la data plăţii daunelor morale către părţile civile). În temeiul art.404 alin.4 lit.c rap. la art.249 alin.5 teza a II-a din Codul de procedură penală, menţine aceleaşi măsuri asigurătorii şi pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare stabilite în sarcina inculpatului, până la concuren?a cuantumului acestora. În temeiul art.272 alin.1 şi alin.2 rap. la art.274 alin.1 din Codul de procedură penală, onorariul avocatului din oficiu, în cuantum majorat până la 2.000 lei, rămâne în sarcina statului şi se acoperă din fondul Ministerului Justiţiei”, se precizează în decizia magistraților de la Curtea de Apel București, scrie bugetul.ro.

Te-ar putea interesa și: