Ce loc ocupă România în clasamentul mondial al țărilor îndatorate, raportat la PIB

România se află la mijlocul clasamentului mondial al datoriei publice, cu un nivel de 62% din PIB. Deși nu figurează printre cele mai îndatorate state, poziția sa implică nevoia de politici fiscale prudente pentru a evita vulnerabilitățile viitoare.

Trăiește România pe datorie? Locul pe care îl ocupă în clasamentul mondial al îndatorării

În 2025, datoria publică revine în centrul atenției globale, odată cu agravarea dezechilibrelor economice provocate de pandemie, tensiunile geopolitice și încetinirea economiei mondiale. O analiză publicată de platforma Visual Capitalist, pe baza datelor din raportul World Economic Outlook al Fondului Monetar Internațional (FMI), ediția aprilie 2025, dezvăluie situația alarmantă a datoriei publice în 186 de țări. Clasamentul ia în calcul ponderea datoriei publice în raport cu Produsul Intern Brut (PIB), un indicator esențial al sustenabilității fiscale a unui stat.

Sudan, Japonia și SUA sunt în fruntea celor mai îndatorate țări

Cel mai îndatorat stat din lume este în prezent Sudanul, cu o datorie publică ce reprezintă 252% din PIB. Escaladarea conflictului civil din 2023, prăbușirea instituțiilor și deteriorarea economiei au contribuit la acest nivel critic. Japonia, care ani la rând a condus acest clasament, se clasează pe locul doi, cu 235%, afectată de deficite structurale și de provocările demografice generate de o populație îmbătrânită.

Pe următoarele poziții se află Singapore (175%), Bahrain (141%), Italia (137%), și SUA (123%). În cazul american, acumularea datoriei este rezultatul a zeci de ani de politici fiscale expansive, accelerate de pachetele de stimulare din perioada pandemiei.

În medie, țările dezvoltate înregistrează un raport datorie/PIB de 110%, semnificativ mai mare decât cel al economiilor emergente, care se situează la 74%.

România se clasează pe locul 72 în ierarhia globală a datoriilor

Cu o datorie publică estimată la 62% din PIB, România se clasează pe locul 72 în ierarhia globală. Țara noastră se situează ușor sub media mondială, dar rămâne în marja de confort fiscal doar dacă nu vor apărea noi șocuri externe sau măsuri interne prociclice.

Pentru comparație, Polonia are o datorie de 54% din PIB, în timp ce Ungaria a depășit pragul de 75%. În regiune, doar câteva state – precum Bulgaria – mențin un nivel considerabil mai scăzut al îndatorării, însă și acestea se confruntă cu presiuni bugetare tot mai mari.

Specialiștii atrag atenția că, deși România nu este printre cele mai expuse economii, nivelul actual al datoriei necesită prudență fiscală și politici coerente, mai ales în contextul unei posibile încetiniri economice și al unei creșteri a dobânzilor pe piețele internaționale.

Îndatorarea poate juca un rol esențial în stabilizarea economiei

În perioade de criză, îndatorarea poate juca un rol esențial în stabilizarea economiei. Însă pe termen lung, o datorie excesivă vine la pachet cu riscuri considerabile: slăbirea monedei naționale, majorarea costurilor de finanțare, presiune pe investițiile publice și, în scenarii extreme, riscul de incapacitate de plată.

Țări precum Japonia sau SUA, care emit datorie în propriile monede, au o marjă de manevră mai mare. Totuși, chiar și acestea resimt tot mai acut presiunea dobânzilor în creștere și întrebările legate de sustenabilitatea fiscală pe termen lung. În cazul statelor emergente, care adesea se împrumută în valută, volatilitatea valutară și dependența de piețele externe amplifică riscurile.