Cum se văd de la BNR pericolele care planează asupra României?

Dan Suciu, BNR: Nu vedem la acest nivel ca riscurile să se diminueze

Dan Suciu, purtătorul de cuvând al Băncii Naţionale, a vorbit despre creşterile de preţuri şi despre efectele în lanţ provocate de războiul din Ucraina, cu impact direct asupra inflaţiei.

„Din păcate, surse foarte mari de incertitudine şi, implicit, de riscuri. Am menționat acest lucru şi în trimestrul trecut şi, din păcate, tot ce menţionăm ca riscuri în parte sau tot ce menționam ca riscuri s-a și împlinit.

Am avut în continuare creșteri la prețurile la energie și la combustibili, care s-au răsfrânt la rândul lor asupra alimentelor procesate și, în consecință, prognoza noastră, care vedea un vârf al inflației în aceste luni, se mai împinge cu încă un trimestru cel puțin.

Riscurile rămân, din păcate, aceleaşi. Sunt legate de prețurile la energie și de efectele în lanț pe care le determină conflictul din Ucraina, cu toate consecinţele de rigoare în plan economic. Nu vedem la acest nivel ca riscurile să se diminueze.

Sperăm să nu se mai întâlnească la nivelul maximal, așa cum s-au întâlnit în lunile trecute. Și speranța e legată de faptul că măcar am avut o diminuare a creșterii inflației, a ritmului de creștere a inflației în această perioadă. Dar direcția, din păcate, e aceeași”, a indicat reprezentantul BNR, invitat la Radio România Actualităţi.

BNR estimează un vârf de inflaţie în T3 2022 (iulie-septembrie)

Dan Suciu a subliniat că vârful de inflaţie, care era estimat iniţial de către Banca Centrală pentru lunile iunie-iulie, va fi acum, cel mai probabil, în trimestrul al treilea din 2022. Va urma apoi un uşor proces dezinflaţionist, însă mai există o necunoscută, legată de plafonarea prețurilor la energie, spune oficialul BNR.

„Vârful nostru de inflație, estimat, cum spuneam, în cursul lunii iunie-iulie, se împinge cumva spre trimestrul al treilea, după care, probabil, vom intra într-un proces ușor dezinflaționist, ușor o spun dezinflaționist, pentru că mai există o necunoscută, și anume. ce se va întâmpla cu plafonarea prețurilor la energie.

Asta, în prima parte a anului viitor, va trebui să se tranșeze această chestiune, să știm dacă continuă plafonările, dacă nu continuă plafonările la preț, pentru că ele, evident, vor prezenta componenta locală a unui eventual puseu inflaționist, dacă acest lucru se va produce.

Deci, vom avea, probabil, două scenarii: unul care ține cont de plafonări și care atunci va indica un ușor proces dezinflaționist, care va începe spre finalul anului și va continua încet, însă, la origini redus, pe tot parcursul anului viitor; dacă nu vom avea o continuare a plafonării, procesul va fi întrerupt în cursul lunii aprilie printr-un nou mic puseu inflaționist și, apoi, urmează să vedem ce se mai întâmplă.

Sperăm, că există deocamdată semnale că plafonarea prețurilor la energie va continua și după aprilie anul viitor, dar e o decizie guvernamentală pe care nu o putem noi anticipa și nici impune”, a mai precizat Dan Suciu, potrivit Rador.

Va rămâne cursul valutar stabil în perioada următoare?

Purtătorul de cuvânt al BNR a dat asigurări că Banca Naţională lucrează şi la păstrarea unui curs valutar stabil în această perioadă.

„E o încercare pe care BNR și-o asumă (de a menţine cursul stabil – n.red.), pentru că într-o perioadă de mare instabilitate cursul de schimb a reprezentat o ancoră de stabilitate și Banca Naţională și Consiliul de Administrație consideră că e o reușită faptul că s-a dat acest semnal de stabilitate în contextul acesta extrem de agitat.

Acum, ce înseamnă stabil? Stabil nu înseamnă dacă avem variații de 1 – 2% în cursul unei zile. Nu am avut în perioada aceasta nici măcar atât, într-adevăr, și oamenii, clar, se obișnuiesc cu acest curs care a variat extrem de puțin. O variație de 1 – 2% în cursul unei zile rămâne, în termeni tehnici cel puțin, expresia unui curs stabil.

Ar trebui să înțelegem că cursul nu poate fi fix, el nu este fix, el variază, și că atunci când condițiile permit, într-adevăr, el are o anumită stabilitate, pe care încercăm să o prezervăm o lungă perioadă de timp, în contextul în care sunt atât de multe alte incertitudini”, a explicat Dan Suciu.

Reprezentantul BNR a explicat că, prin majorarea dobânzii de politică monetară la 4,75%, vor creşte dobânzile, atât la credite, cât şi la depozite: „Crescând dobânda de politică monetară, crește costul banilor. Crescând costul banilor, e inevitabil să dobânzile vor crește, atât cele la credite, cât și cele la depozite.”

„Nu există o soluţie minune. (…) Pentru cei care au rate evident nu e un moment neapărat plăcut”

Dan Suciu a subliniat că BNR nu poate face recomandări privind conversia creditelor raportate la ROBOR în credite cu indice de referință IRCC, însă a vorbit despre soluţiile pe care le au românii al dispoziţie.

„Au şi instrumentul renegocierii, au şi instrumentul amânării ratelor, au şi instrumentul conversiei la indicele pe care l-ați spus. Dar situaţia este evident variată, depinde de la caz la caz foarte mult.

Cum am spus, IRCC-ul va crește, noul indice va crește semnificativ, chiar spre finalul anului și la începutul anului viitor va fi ridicat. Acum, este important de spus, dacă cineva consideră că în acest moment este mai dificil de a plăti o rată decât va fi anul viitor, atunci, da, e evident că merită să îţi reduci rata accesând noul indice IRCC.

Dar dacă cumva consideră că anul viitor sau peste doi ani va fi un moment mult mai dificil, IRCC pare că va fi mai mare în perioada aceea decât ROBOR-ul, dacă lucrurile totuși evoluează în sens descendent la nivelul inflaţiei, şi atunci va fi atunci un moment mai greu de plată.

De aceea, nu există o soluţie minune, există o bună calibrare de la caz la caz, însă pentru cei care au rate evident nu e un moment neapărat plăcut.”