România s-a alăturat proiectului la sfârșitul anului trecut, fiind astfel inclusă în cea de-a 3-a ediție a raportului ”Primii pași pe piața muncii”. „Răspunsurile studenților români confirmă concluziile raportului regional; în general, tinerii au tendința de a-și         supraevalua competențele înainte de primul lor contact cu realitatea din câmpul muncii, fapt ce este confirmat și prin experiența noastră de recrutare”, spune Carmen Baibarac, Senior Manager Resurse Umane, Deloitte România.  

Peste 80% dintre respondenți se auto-evaluează ca având abilități bune și foarte bune de analiză, de comunicare, interpersonale, de orientare spre rezolvarea problemelor, de învățare și lucru în echipă. Chiar și o competență pe care în general studenții și-o dezvoltă prea puțin – delegarea și coordonarea activității altora – este auto-evaluată ca fiind bună sau foarte bună de către 71% dintre respondenți. Totodată, 79% dintre studenții participanți la studiu consideră că aportul lor valoric pentru angajatorul actual sau viitor este ridicat sau foarte ridicat. În strânsă legătură, așteptările financiare medii pentru primul loc de muncă depășesc suma pe care mulți angajatori sunt pregătiți să o ofere, fiind mai ridicate decât salariul mediu pe economie în România.

În același timp, aproape 50% dintre respondenți consideră că pregătirea de care beneficiază în cadrul instituțiilor de învățământ superior este slabă sau foarte slabă, comparativ cu responsabilitățile lor profesionale viitoare.
Studenții afirmă, de asemenea, că nu primesc suficient sprijin pentru procesul de căutare a unui loc de muncă (72% dintre ei apreciază că instituțiile de învățământ la care sunt înscriși au o contribuție modestă în acest sens).

„Aceste concluzii reflectă un nivel general de nemulțumire față de calitatea educației formale pe care pe care o primesc, cu precădere pe aspecte non-tehnice cum ar fi pregătirea absolvenților pentru accesarea unor oportunități atractive de carieră. Observăm că în ultimii ani universitățile au devenit mai preocupate de aceste aspecte, însă există în continuare o mare nevoie în acest sens”, spune Silviu Bădescu, Manager Resurse Umane.
Totodată raportul arată că tinerii valorizează munca în aceeași măsură cu generațiile mai înaintate în vârstă, contrazicând convingerea comună conform căreia “tinerii de astăzi” sunt mai aplecați către maximizarea propriei dezvoltări și a timpului liber. În realitate, ei valorizează munca suficient de mult încât majoritatea respondenților sunt dispuși să se transfere – fie în țară, fie în străinătate – în scopul obținerii unui loc de muncă atractiv.

Europa Centrală – o piață a muncii divizată, dar cu trăsături comune

Contrar așteptărilor, reprezentanții așa-zisei Generații Y (născuți la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90) nu sunt un grup omogen, care împărtășesc atitudini similare față de muncă și de echilibrul dintre viața personală și viața profesională. Studenții din Polonia și Ungaria, de exemplu, manifestă o atitudine considerabil diferită față de locul de muncă, planurile pentru o carieră, așteptări și ambiții. Cei din țările baltice (Lituania și Letonia mai ales) sunt mai optimiști decât restul țărilor incluse în studiu; la polul opus se situează studenții din țările balcanice, care sunt cel mai puțin optimiști.

Un alt aspect interesant identificat de studiul Deloitte este că o mare parte dintre studenții și absolvenții marilor universități central-europene au tendința de a-și evalua propriile abilități mai favorabil decât pe ale celorlalți contra-candidaților pe piața muncii. De altfel, așteptările lor financiare pentru primul loc de muncă depășesc nivelul pe care angajatorii din regiune sunt dispuși să îl plătească și sunt adesea semnificativ mai mari decât salariul mediu pe economie din țara de origine.
„Este bine că am identificat un nivel atât de ridicat al încrederii în sine la nivelul studenților implicați în studiul nostru, dar inevitabil concluzionăm că marea lor majoritate ar putea fi dezamăgiți de faptul că angajatorii nu le vor împărtăși încrederea în aceeași măsură. În același timp, studenții și absolvenții chestionați consideră că universitățile ar putea face mai mult pentru a-i pregăti pentru piața muncii și procesul de angajare. O mai bună pregătire în acest sens ar putea spori valoarea pe care ei o generează angajatorilor încă din prima zi”, spune Gavin Flook, Partener responsabil cu gestionarea talentelor la nivelul Deloitte Europa Centrală.

De altfel, îmbunătățirile aduse în această arie ar putea fi un factor cheie pentru rezolvarea ratei ridicate a șomajului înregistrată la nivelul tinerilor, inclusiv a absolvenților de facultate – una dintre cele mai importante provocări cu care se confruntă Europa Centrală, dar și Uniunea Europeană per ansamblu.

Potrivit raportului, multe dintre atributele unui angajator cu o strategie eficientă de atragere și retenție a talentelor de top nu sunt greu sau costisitor de implementat. În opinia respondenților, cele mai importante criterii de selecție a unui loc de muncă sunt oportunitățile de dezvoltare pe termen lung și învățare; de asemenea, aprecierea și recunoașterea calității muncii sunt cele mai eficiente metode de retenție a angajaților buni.

Te-ar putea interesa și: