Conform unei cercetări statistice privind comportamentul firmelor pe piaţa muncii,  realizat de Banca Naţională a României, în 2014, 58% dintre companii au afirmat că vor transfera în preţuri o majorare a salariului minim şi aproximativ 47% au declarat că vor limita recrutările viitoare. Răspunsurile erau previzibile, de vreme ce un salariu minim majorat în ritm alert scumpeşte forţa de muncă şi nu reflectă productivitatea.

„Creşterile succesive foarte agresive de salariu minim în ultimii ani şi cele intenţionate pentru anul următor pot crea o problemă, în primul rând, de competitivitate. Deja se instalează prea mult povara salariului minim. Este adevărat că salariul minim nu este prea mare, dar tot la fel de adevărat este că salariul mediu este foarte mic“, ne spunea, în urmă cu două luni, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. Costurile cu forţa de muncă reprezintă o treime din costurile totale ale companiilor. Deşi angajaţii par avantajaţi, în timp, majorarea salariului minim erodează întreaga economie pentru că guvernul nu poate creşte productivitatea prin simpla emitere a unei hotărâri.

Câştigătorul cert este statul care practică, astfel, o impozitare ascunsă. De exemplu, de la 1 iulie, când a avut loc cea mai recentă majorare, la 1.050 lei brut, costurile angajatorilor au fost mai mari cu 93 lei pentru fiecare angajat, 53 lei revenind acestuia, iar 40 lei bugetului.

Citiți mai multe despre salariul minim

Scrisoare deschisă a economiştilor: Salariul minim este distructiv, prohibitiv şi antisocial

Cât este salariul minim în ţările din Europa

Ce înseamnă pentru angajatori majorarea salariului minim la 1.250 de lei

Te-ar putea interesa și: