În perioada iulie-septembrie din 2010, în fiecare gospodărie din România au intrat, în medie, 1.909 lei pe lună, arată ancheta trimestrială asupra veniturilor realizată de Institutul Național de Statistică (INS). În total, este vorba de aproximativ 15,7 miliarde de lei (la care se adaugă venituri în natură echivalând cu 2,6 miliarde de lei). Aproape cinci miliarde (4,9, mai exact) provin din prestații sociale: cam 4,1 miliarde din pensii (5,67 milioane de pensionari încasau lunar, în medie, în trimestrul III al anului trecut, 718 lei fiecare), iar restul, din indemnizații (lunar, pentru îngrijirea copilului, 190 de milioane de lei, pentru handicap, 75 de milioane de lei, alocații pentru copii, 250 de milioane de lei; restul sunt ajutoare sociale. Cea mai mare parte a banilor, aproximativ nouă miliarde de lei lunar, provine, potrivit celor intervievați, din drepturi salariale.
Tot potrivit INS, cele 4,2 milioane de salariați câștigau în vara anului trecut, în medie, 1.850 de lei brut. Adică, în total, 7,8 miliarde de lei pe lună. Comparând cele două statistici, rezultă că lipsesc 1,2 miliarde de lei. Sunt de vină doar metodologiile diferite de agregare și calculare a datelor, cum spun unii specialiști? Totuși, diferența nu este deloc neglijabilă: în total, este vorba de circa 3,5 miliarde de euro pe an sau de 70 de euro în plus pe lună pentru fiecare salariat, ceea ce reprezintă 20% din salariul mediu net. Ar putea fi, atunci, explicația legată de prime, bonusuri și indemnizații ce nu intră în calculul salariului? Sau, mai degrabă, de bani încasați la negru? Ori, de ce nu, poate că oamenii nu fac altceva decât să se laude, declarând venituri mai mari decât cele pe care le încasează în mod real?
Nebuloasa din agricultură
„Există, desigur, și această tendință de a supralicita nivelul veniturilor personale în relația cu alții, însă, în acest caz, cred că avem de-a face, mai degrabă, cu o subevaluare și câștigurile adevărate sunt și mai mari. În contact cu reprezentanții autorității, oamenii sunt înclinați să ascundă orice venit nefiscalizat“, explică sociologul Alfred Bulai. El spune că nu este niciun secret că, de-a lungul ultimelor decenii, veniturile reale ale românilor au fost, în marea majoritate a cazurilor, mai mari decât cele oficiale. Bulai dă ca exemplu agricultura, „un domeniu nefiscalizat în cea mai mare parte, atât acum, cât și înainte de 1990, în care încasările veritabile sunt mult peste cele recunoscute“.
Datele INS confirmă această teorie: în trimestrul al treilea al anului trecut (adică în plin sezon de recoltare pentru multe culturi), veniturile bănești din agricultură ar fi fost, în total, de 640 de milioane de lei pe lună. Cu alte cuvinte, fiecare gospodărie din mediul rural ar fi comercializat, în medie, produse de circa 150 de lei pe lună (echivalentul a patru-cinci saci de grâu sau al câtorva lădițe cu roșii). Ceea ce pare a fi neverosimil de puțin.
Chiriile și dobânzile sunt ținute, de regulă, la secret
Discrepanțe între statistici și realitate apar și în ceea ce privește veniturile din proprietate (categorie în care intră arende, chirii, dividende, dobânzi). Astfel, potrivit anchetei INS, românii au obținut din aceste surse doar 36 de milioane de lei pe lună. Doar că, spun datele BNR, în perioada iulie-septembrie 2010, populația avea în bănci, ca depozite la termen, cam 47 de miliarde de lei în moneda națională și 32 de miliarde de lei în alte valute. Luând în calcul ratele medii ale dobânzii (circa 7% pe an în lei și circa 3% pe an în valută), rezultă aproximativ 350 de milioane de lei câștigate lunar numai de pe urma banilor din conturi.
În plus, datele oficiale spun că aproximativ 3-4% din imobilele din România sunt închiriate. Ar fi vorba de circa 250.000-300.000 de locuințe, care, la un nivel modic al chiriei de 100 de euro pe lună, ar trebui să le mai aducă proprietarilor 100-120 de milioane de lei. De care aceștia, însă, par să fi uitat.
Sinceritatea nu pare a fi la mare preț nici în cazul sumelor trimise sau aduse de românii care lucrează în străinătate. Potrivit Băncii Mondiale, acestea ar fi totalizat 3,5 miliarde de euro în 2010. Banca Națională este și mai generoasă, estimând la circa șase miliarde de euro contribuția de anul trecut a muncitorilor din străinătate la bunăstarea familiilor rămase în țară. Ar fi, așadar, vorba de 1,2 până la două miliarde de lei pe lună. În studiul INS figurează, la categoria „alte venituri“, vreo 600 de milioane de lei pe lună, adică de două-trei ori mai puțin.
„Este clar că oamenii nu sunt sinceri. Însă câștigurile reale nu vor fi declarate decât atunci când sancțiunile pentru evaziune fiscală vor fi mari și, mai ales, vor fi aplicate cu strictețe“, crede specialistul în fiscalitate Gabriel Biriș, Founding Partner al firmei de avocatură Biriș Goran. Cât despre stimularea oamenilor de a declara autorităților toți banii pe care îi câștigă, el consideră că avem nevoie de o reducere a fiscalității, mai ales în domeniul taxării muncii, și de un control mai eficient. Se va întâmpla asta în România? Cu siguranță, nu în viitorul apropiat. De fapt, uitându-ne la experiența unor state cu probleme similare generate de existența economiei subterane, cum ar fi Grecia ori Italia, este foarte probabil ca așteptarea să se prelungească.
14,5 mld. de lei reprezintă suma anuală totală pe care angajații români au declarat că o încasează în plus față de salariul mediu pe economie

Te-ar putea interesa și: