Ce reproşează managerii români Fiscului? Slaba pregătire profesională, birocraţia excesivă, durata mare a controalelor, atitudinea intimidantă sau abuzivă.

Atâta timp cât eşti bun-platnic sau nu eşti nevoit să intri în contact direct cu angajaţii Fiscului, poţi spune că ai o relaţie bună cu acesta, este principala concluzie a sondajului făcut de comapnia Deloitte printre 130 de manageri din mari companii româneşti. Cu alte cuvinte, orice control, cerere de clarificare a legislaţiei, gestionarea efectivă a taxelor sau altă situaţie care îi pune pe contribuabili în relaţie directă cu Agenţia de Administrare Fiscală (ANAF) înseamnă tot atâtea probleme.

183-40854-capital_04_1.jpgÎn primul rând, controalele fiscale sunt o corvoadă chiar şi pentru firmele corecte, având în vedere că durează foarte mult (până la doi ani în cazul marilor companii) şi nu au o metodologie adecvată. „Organele fiscale se concentrează asupra formei documentelor, şi mai pu­ţin asupra substanţei tranzacţiilor economice. Nu au pus la punct un sistem de sondaj, ci iau la mână fiecare document, ceea ce înseamnă o durată foarte mare a inspecţiei”, explică Rodica Segărceanu, partener Deloitte. O altă problemă o reprezintă faptul că cele mai multe controale au un caracter general, însemnând că sunt verificate toate tranzacţiile şi toate taxele şi  impozitele.

Pe de altă parte, managerii sunt profund nemulţumiţi că inspectorii Fiscului stabilesc, frecvent, sume suplimentare de plată la buget interpretând abuziv legea şi au de multe ori un comportament abuziv. Astfel, 57% dintre cei chestionaţi au considerat că perioada îndelungată a inspecţiilor fiscale le afectează negativ activitatea, iar 43% au constatat abordarea inflexibilă a organelor fiscale, însemnând o lipsă de înţelegere a tranzacţiilor economice.

Propuneri de la manageri

183-40855-capital_04_2.jpgPotrivit informaţiilor furnizate de manageri, 32% din inspecţiile fiscale au un caracter general, 24% sunt parte a unui control încrucişat (mai multe companii care au efectuat tranzacţii între ele), 23% în vederea rambursării TVA (controlul anterior este obligatoriu în aceste cazuri), 16% sunt de rutină şi doar 4% vizează impozite şi taxe specifice.

Cele mai mari probleme au fost întâmpinate de companii în relaţia cu angajaţii Fiscului din provincie, mai mult decât cu cei din Capitală, dar şi cu cei ai Gărzii Financiare. Dacă primii sunt slab pregătiţi sau ignoră deliberat anumite informaţii date de contribuabili pentru a interpreta legislaţia în defavoarea acestora, comisarii de la Garda Financiară au o atitudine intimidantă, afişează exces de zel şi împiedică activitatea curentă a companiilor.

Dificultăţi apar şi atunci când firmele solicită clarificări legislative. Majoritatea răspunsurilor (55%) primite de la ANAF au fost calificate drept ambigue sau, mai grav, nefolositoare, pentru că citează paragrafe din legislaţie pentru a evita pronunţarea pe speţe.

Totodată, directorii executivi şi financiari chestionaţi au făcut unele recomandări pentru îmbunătăţirea relaţiei cu Fiscul.

Principalele propuneri vizează oficializarea negocierii directe între Fisc şi contribuabili (de exemplu, pentru renunţarea la penalităţile de întârziere), specializarea angajaţilor ANAF pe tipuri de industrii, stabilitatea legislativă, proceduri clare de control, dar şi de gestionare a taxelor, înfiinţarea tribunalelor fiscale.

Te-ar putea interesa și: