"Am consultat experţi şi specialişti în legătură cu cauzele situaţiei de acolo şi cu gradul de siguranţă în redeschiderea circulaţiei. Părerea unanimă este că nu avem de a face cu alunecări de teren de profunzime, ci este vorba de probleme cauzate de nefinalizarea (sau executarea defectuoasă a) lucrărilor de drenare şi preluare a apelor. Apa îşi face de cap şi produce acele şiroiri, făgaşe şi alunecări de suprafaţă care arată spectaculos (în sensul rău) în poze. Pentru finalizarea tuturor lucrărilor este nevoie de o expertiză tehnică care să evidenţieze exact de ce este nevoie şi de un proiect corespunzător. Discutăm despre lucrări masive şi despre un calendar de refacere a tuturor zonelor afectate care se întinde până în anul 2018 (luând în considerare şi timpul necesar realizării expertizei şi proiectului respectiv). De menţionat că aceste lucrări sunt în vasta lor majoritate în afara părţii carosabile. În acest timp, cei 22 km de autostradă ar sta nefolosiţi şi DN-ul paralel ar continua să facă victime", a scris Drulă pe pagina sa de Facebook. 

Potrivit acestuia, de la închiderea autostrăzii, în septembrie 2015, până în prezent, pe drumul paralel au avut loc 17 accidente grave, cu 7 morţi şi 37 de răniţi (cifre preluate dintr-un articol publicat de Asociaţia Pro Infrastructură). 

"E aproape o certitudine că aceste vieţi nu s-ar fi pierdut dacă autostrada ar fi fost deschisă. Şi nu mai vorbim aici de cozile care se formează la intrarea şi ieşirea de pe autostradă. E imperativ, prin urmare, să se redeschidă traficul cât mai repede (în condiţii de siguranţă, fireşte)", a mai scris consilierul de stat. 

Potrivit acestuia, alternativa la aşteptarea până în 2018, care este pusă în aplicare în acest moment, este "ca faimoasa groapă" (o zonă de 200 de metri unde corpul autostrăzii – care este foarte înalt, are 9 metri – a fost excavat complet) să fie refăcută pe baza unui proiect tehnic realizat de un reputat specialist. Proiectul tehnic tratează şi problema drenării apelor şi, de asemenea, oferă soluţii pentru încă aproximativ 10 zone unde au apărut degradări mai mici ale autostrăzii. 

"După această refacere, adică în această toamnă, autostrada poate fi redeschisă traficului şi coşmarul DN-ului poate lua sfârşit. Repet, numai în cazul în care condiţiile de siguranţă sunt îndeplinite şi specialiştii şi experţii consideră că este în regulă. Să-i lăsăm pe ei să vorbească şi să-şi facă treaba", a subliniat Drulă. 

Noul ministru al Transporturilor, Sorin Buşe, a vizitat la mijlocul lui iulie Lotul 3 al Autostrăzii Orăştie – Sibiu şi a dat asigurări că termenul stabilit pentru reluarea circulaţiei pe acest tronson se va menţine, data avansată fiind luna septembrie 2016. 

"Termenul pentru reconstrucţia celor 200 de metri de pe Orăştie – Sibiu se menţine. Se va face expertiza pe întreg lotul, iar dacă apar probleme le vom remedia pe parcurs, fără a afecta traficul. Apreciez că aţi avut curajul să preluaţi voi (CNADNR – n. r.) lucrarea. Decizia aceasta trebuie respectată. Reparăm ce nu au făcut alţii, din păcate, dar pe banii lor. Nu trebuie să existe nicio abatere de la termenul de finalizare înaintat şi pentru cea mai mică întârziere vă rog să-mi prezentaţi soluţiile", a declarat noul şef de la Transporturi. 

Potrivit unui comunicat al Ministerului Transporturilor au fost promovate două faze de intervenţie pentru refacerea corpului autostrăzii în urma Expertizei Tehnice şi a Proiectului de Remediere. Faza I a constat în intervenţia imediată asupra terenului de fundare al corpului autostrăzii şi a cuprins organizarea de şantier, pregătirea terenului, achiziţia de materiale, realizarea proiectului de fundare, în timp ce faza II reprezintă reconstrucţia efectivă a sectorului, în baza proiectului iniţial. Termenul pentru reluarea circulaţiei pe acest tronson rămâne stabilit în luna septembrie 2016. 

Este pentru prima dată când Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) execută lucrări în regie proprie. Lucrările de refacere aferente lotului 3 au început în luna aprilie 2016.  

Valoarea contractelor este de 3,72 milioane de lei, fără TVA. Suma este asigurată din garanţii de bună execuţie a constructorului, care au fost executate de către CNADNR. 

Compania a executat Garanţia de Bună Execuţie constituită de Salini Impregilo SpA, în valoare de circa 60,48 milioane de lei, sumă ce a fost încasată de companie de la banca emitentă în data de 28 aprilie 2016. 

În data de 3 septembrie 2015, CNADNR a anunţat închiderea circulaţiei rutiere pe Autostrada A1 Orăştie – Sibiu începând din 7 septembrie, la 10 luni de la inaugurarea acesteia, între Nod rutier Sălişte (km 270+020) – Nod rutier Cunţa (km 292+455), în vederea remedierii degradărilor constatate la km 275+650 al autostrăzii. CNADNR a impus constructorului autostrăzii Orăştie – Sibiu, Salini Impregilo, să refacă porţiunea de 200 – 300 de metri din corpul de autostradă unde au apărut degradările, prin demolare şi reconstrucţie în conformitate cu proiectul tehnic aprobat. 

Proiectul Autostrăzii Orăştie – Sibiu, ca parte a Reţelei de Transport Trans-Europene (TEN-T CORE), prevede construirea a 82,07 kilometri de autostradă care leagă cele două oraşe. Comisia Europeană a decis, în septembrie 2011, finanţarea acestui proiect cu 510 milioane de euro din Fondul de Coeziune. 

Autostrada a fost împărţită în 4 loturi de punere în aplicare. Loturile 1 şi 2, având lungimea de circa 44 km, au fost deschise traficului în 2013. Loturile 3 şi 4 au fost deschise traficului în 2014. În ceea ce priveşte Lotul 3 (Sălişte – Cunţa) de aproximativ 22 de kilometri, acesta face obiectul unei anchete penale după ce pe o porţiune din zona viaductului Aciliu au apărut fisuri adânci, care au pus în pericol siguranţa traficului rutier.

Agerpres