Postul intermitent, cunoscut și sub denumirea de „fasting”, a devenit un adevărat fenomen mondial. Promovat intens pe rețelele de socializare și de numeroase celebrități, acest regim alimentar stârnește atât entuziasm, cât și controverse. Susținătorii săi vorbesc despre slăbire rapidă și detoxifiere, însă specialiștii atrag atenția asupra riscurilor posibile.
Dragoș Pătraru, una dintre vocile cele mai cunoscute din media românească, a ales să vorbească deschis despre propria experiență cu fastingul și despre modul în care acesta îi influențează viața.
Dragoș Pătraru, despre cum aplică postul intermitent
Dragoș Pătraru a vorbit sincer despre rutina lui alimentară și postul intermitent, fără să încurajeze extremele. El nu susține ideea unei singure mese pe zi, considerând că este imposibil pentru organism să asimileze toți nutrienții necesari într-un singur moment.
Pătraru a explicat că preferă să aibă un interval de hrănire de aproximativ 8 ore, cu prima masă în jurul orei 10-11 și ultima la 18-19.
În unele perioade, introduce și zile de post total, în care nu mănâncă deloc timp de 24 de ore, dar spune că aceste zile sunt rare, deoarece nu îi oferă o stare de bine constantă.
„O masă pe zi, nu recomand, pentru că îi este imposibil corpului să asimileze dintr-o singură masă toți nutrienții de care are nevoie, e greu și din două mese. Așa că sfatul meu este să porniți cu un interval de hrănire de 12 ore.
Dacă vă e bine și funcționează pentru voi, rămâneți aici sau încercați să reduceți intervalul. Eu sunt cu intervalul ăsta la 8 ore, cu prima masă la 10-11, ultima la 18-19 și mă simt EXCELENT.
Mai strecor și câte 24 de ore când nu mănânc , în unele perioade, dar fac asta destul de rar, pentru că nu simt că-mi priește neapărat”, a explicat Dragoș Pătraru.

Ce spun medicii despre efectele fastingului
Medicul Georgiana Bernea susținea pentru csid.ro că fastingul poate aduce beneficii, dar și efecte adverse. Practicat corect, acest stil de alimentație ar putea reduce riscurile de boli cronice precum diabetul zaharat sau afecțiunile cardiovasculare.
Unele studii sugerează și o posibilă legătură între fasting și prevenirea anumitor tipuri de cancer.
Pe lângă scăderea în greutate, fastingul poate aduce și disconfort. Potrivit medicului, în primele săptămâni apar simptome neplăcute: oboseală, dureri de cap, constipație sau chiar deshidratare.
Corpul are însă capacitatea de a se adapta în timp, mai ales dacă se menține o rutină stabilă și echilibrată.
Oana Roman: „Postul intermitent m-a ajutat enorm, dar nu e o rețetă fixă”
Și vedetele din România par să fi îmbrățișat cu entuziasm acest stil alimentar. Oana Roman a povestit despre experiența sa personală cu postul intermitent, menționând că nu urmează un program strict. Ea preferă un interval de 16 ore fără mâncare, dar spune că ora exactă a meselor nu este întotdeauna aceeași.
„Dacă ții postul intermitent, trebuie să calculezi numărul de ore. Nu există o oră bătută în cuie, ideea este să existe un interval de 16 ore între ultima masă din zi și prima masă de a doua zi.
În principal, în majoritatea zilelor, eu mănânc seara cel târziu la ora 21.00 și a doua zi în jur de ora 13.00, dar nu e bătut în cuie”, spunea Oana Roman.
Vedeta a mărturisit că a combinat această metodă cu alte tehnici, precum remodelarea corporală și consumul de ceaiuri pentru reglarea tranzitului intestinal. Deși a întâmpinat unele probleme, cum ar fi constipația, le-a gestionat fără a apela la laxative, ci doar cu produse naturale.