La mijlocul anului trecut, Ministerele Economiei, al Transporturilor şi al Finanţelor au semnat contracte în valoare totală de peste un milion de euro cu firmele de recrutare, de consultanţă şi casele de avocatură care ar fi trebuit să recruteze CEO şi membri în consiliile de administraţie ale companiilor de stat. Şi care chiar au recrutat, dar în multe cazuri pe alte criterii decât experienţa. Astfel, la conducerea Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa a fost numit Lucian Băluţ, profesor universitar la Universitatea Maritimă Constanța.
La Complexul Energetic Oltenia, un business de un miliard de euro aflat în subordinea Ministerului Economiei, cel mai bun candidat recomandat de firmă de recrutare a fost Laurenţiu Ciurel, care era deja numit politic în funcţia de director general al companiei încă din octombrie 2011, şi care a fost reales. Fost director general al Termocentralei Rovinari şi al Complexului Energetic Rovinari, Ciurel a mai fost şi consilier judeţean.
La CFR SA noul consiliu de administraţie e format aproape exclusiv din bancheri. Cei cinci membrii ai consiliului sunt Lucian Isar (fostul director al trezoreriei Bancpost), care este şi preşedinte, Jiru Enache, şeful Trezoreriei şi fost vicepreşedinte la CEC, Florian Raimund Kubinschi, fost membru în Consiliul de Administraţie al HVB Bank, Dănuţ Sandu, CEO al Nextebank (fosta MKB Romexterra) şi care a lucrat anterior la Millenium Bank şi grecul Dimitris Sophocleous, care a fost numit şi director general şi care a lucrat la AD Pharma şi Romtelecom ca director financiar executiv. Iar pe Lucian Isar îl regăsim şi în consiliul de administraţie al TAROM, alături de Valentin Macec, fost consilier personal al ministrului Transporturilor, Ovidiu Silaghi.
Din consiliul de administraţie TAROM mai fac parte Dumitru Prunariu, primul astronaut român, Ciprian Lăduncă, şeful companiei de asigurări Metlife Alico România (fosta AIG), antreprenorul Marius Ghenea şi bancherul Dan Pascariu, preşedintele Consiliului de Administraţie al Unicredit Ţiriac Bank din iunie 2007, în urma fuziunii dintre băncile UniCredit şi HVB Ţiriac.
Primul manager privat numit în cadrul acestui program a fost Heinrich Vystoupil, la TAROM, care şi-a dat demisia după câteva zile. Al doilea manager, Christian Heinzmann, a prezentat un prim plan de relansare a companiei care a fost respins de board. Al doilea plan a fost prezentat boardului şi este în curs de analiză, acesta urmând să anunţe săptămână viitoare dacă îl păstrează pe actualul CEO sau dacă îl trimite acasă. Dacă planul este cel prezentat recent presei de managerul belgian, şansele ca el să plece acasă sunt foarte mari.
În primul rând, pentru că prevede trecerea pe profit a companiei abia în 2016, practic la sfârşitul mandatulului noului consiliu. Apoi, pentru că prevede înlocuirea flotei mixte a companiei cu o flotă omogenă, compusă din avioane pe care nicio companie de transport de pasageri din lume nu le foloseşte: Mitsubishi. De asemenea, apare ipoteza externalizării serviciului tehnic al companiei, o greşeală majoră, deoarece este unul din cele mai profitabile servicii din companie.
O altă propunere la fel de originală este ieşirea TAROM din alianţa SkyTeam – în care a intrat în 2010 – ieşire care ar costa compania 3,5 milioane euro. Şi în final, singura decizie luată de management până acum a fost închiderea agenţiilor companiei din mai multe capitale europene şi nu numai , fără a se explica foarte clar cum se vor vinde de acum înainte bilete în respectivele ţări.
În timp ce compania pierde circa 200.000 de euro pe zi şi a acumulat în perioada 2008-2012 pierderi totale de 240 milioane euro, potrivit unor surse din piață, managerul privat a câştigat 10.000 euro pe lună, directorul financiar 7.500 euro pe lună (şi el proaspăt angajat), iar fiecare membru al board-ului câte 1.500 euro pe lună, la care se adaugă 500 de euro pentru fiecare şedinţă avută. Asta în condiţiile în care pierderile prevăzute pentru acest an se ridică la peste 40 milioane de euro.
Se pare însă că guvernul a învăţat lecţia. Recent, Varujan Vosganian, ministrul Economiei, a declarat că viitorul management privat de la Oltchim (aflată în insolvenţă), ce urmează să fie acceptat de către administratorii judiciari până la jumătatea lunii martie, va fi retribuit în funcţie de performanțe şi va fi românesc.