Modernizarea reţelei de termoficare din Capitală ar costa 5 miliarde de euro. De acești bani nu dispune Bucureştiul de unul singur. Într-un interviu acordat Agerpres, directorul general al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetica Bucureşti-Ilfov, Andrei Creci, a explicat pe larg situația din Capitală. Potrivit acestuia, din punct de vedere administrativ ar trebui regândite obligaţiile pe care sectoarele Capitalei le au către oraş. În acest fel, acestea ar urma să contribuie şi la bugetul termoficării şi al transportului, în condiţiile în Municipalitatea nu poate acoperi toate aceste costuri numai din resurse bugetare.
Creci a subliniat că în acest sector al energiei termice ar trebui făcut un plan pe 10-15 ani, acceptat de toată lumea şi de care să se ţină „absolut toţi primarii şi toate guvernele”.
Şeful ADITBI a mai vorbit în interviu despre situaţia actuală a sistemului de termoficare. El a făcut referire și la pierderile înregistrate în reţea, fondurile europene alocate pentru modernizare, dar şi despre obiectivele asociaţiei care trebuie să realizeze o strategie de alimentare termică a oraşului Bucureşti.
Sistemul de termoficare din Bucureşti este un sistem învechit
Chiar dacă în teorie sistemul centralizat de termoficare este considerat în multe ţări europene „cel mai bun, cel mai eficient şi cel mai ecologic”, Creci afirmă că, în practică, bucureşteanul care dă drumul la robinet şi nu-i curge apă caldă, „are întrebări şi vrea soluţii”, nu-l interesează tendinţa europeană.
„Sistemul de termoficare din Bucureşti este un sistem învechit, dar este cel mai mare din Europa, nepunând la socoteală oraşul Moscova. Este un sistem centralizat întrucât avem de-a face cu o magistrală circulară de cale dublă de ţeavă în mijlocul oraşului şi de o reţea secundară care deserveşte întreaga suprafaţă a municipiului Bucureşti. Din păcate, acest sistem a fost gândit chiar în această clădire de către Institutul de Studii şi Proiectări Energetice (ISPE) prin anii ’58 – ’59 pentru cincinalul 1960-1965, când a început să se implementeze în Municipiul Bucureşti această reţea centralizată de gaze. Gazele au apărut pentru prima oară în Bucureşti în 1943, iar în 1950 erau deja cam 1.000 de gospodării care aveau o centrală pe gaze. În perioada 1965-1970 s-a desăvârşit sistemul de termoficare care deserveşte şi astăzi, fără prea mari modificări în plus, populaţia Bucureştiului, dar care acum este de trei ori mai mare”, a arătat el.
Potrivit acestuia, datoriile au început să existe în momentul în care era un decalaj evident între modul de plată al facturilor. Andrei Creci a arătat că s-a modernizat foarte puţin în ultimii 30 de ani. Întrenat cât ar costa modernizarea întregii reţele de termoficarea a Capitalei pentru a putea aduce sistemul la parametri normali de funcţionare, răspunsul a fost categoric.
Modernizarea reţelei de termoficare ar costa 5 miliarde de euro
„Din toate calculele făcute de toţi specialiştii numai modernizarea reţelei de termoficare ar costa, la virgulă, şi nu este un preţ estimativ, 5 miliarde de euro. Sunt calcule foarte clare: trebuie să modernizezi reţeaua termică primară, trebuie să modernizezi racordurile din reţeaua primară, trebuie să modernizezi reţele termice secundare aferente Punctelor Termice, aferente Centralelor Termice, modernizarea Centralelor Termice de cvartal, câte au mai rămas, Punctele Termice câte au mai rămas şi iată că, inclusiv cu dispecerarea, suma ar ajunge la 5 miliarde de euro, fără TVA. Sunt bani pe care Bucureştiul de unul singur nu îi poate aloca niciodată în mod direct”, a punctat el.
În opinia sa, obligaţiile pe care sectoarele, ca UAT-uri, le au către oraş ar trebui regândite şi în ceea ce priveşte transportul şi în ceea ce priveşte termia.
„Dacă sectoarele sunt entităţi care au venituri substanţiale din taxe şi impozite, în Bucureşti, municipalitatea în sine aproape nu are deloc venituri. Singurele resurse sunt cele bugetare, cele de stat, care nu vor putea acoperi niciodată şi transportul şi termoficarea în mod direct.
Trebuie un plan pe 10-15 ani, un plan de care absolut toţi primarii şi toate guvernele trebuie să se ţină şi să fie acceptat de toate lumea. Vorbesc de transport şi termoficare, pentru că practic sunt cei doi piloni în funcţionarea cotidiană a unui oraş. Cetăţeanul trebuie să se deplaseze şi trebuie să aibă cu ce se spăla şi cu ce se încălzi. De aceea le consider cele mai importante. Fără o susţinere politică şi administrativă, şi fără o voinţă, nu se va putea hotărî niciodată ca sectoarele să contribuie şi ele la bugetul termoficării şi al transporturilor, mai ales că există sectoare care au excedente bugetare, iar Capitala pe de-a întregul este într-o situaţie financiară negativă”, a subliniat acesta.
Sursă foto: Dreamstime
