reprezentativ la nivel national, constituit din 1.500 de persoane, cu varsta intre 18 si 64 de ani. Rezultatele cercetarii arata ca mai mult de trei sferturi din romani (77%) citesc ziare, aproape 50% prefera revistele si numai o treime se indreapta spre lectura cartilor. In ceea ce priveste diferentele pe diverse dimensiuni demografice, constatam ca femeile citesc reviste si carti intr-un numar semnificativ mai mare decat barbatii, acestora placandu-le indeosebi publicatiile cu aparitie zilnica. Din perspectiva raportului urban – rural, singurele deosebiri apar in cazul revistelor, care sunt citite intr-o pondere mai mare de catre oraseni. Mai trebuie precizat ca numarul persoanelor al caror interes se indreapta spre carti si reviste creste invers proportional cu varsta si direct proportional cu venitul. Beletristica ramane domeniul favorit al iubitorilor de carti, in special femei. Scrierile care contin sfaturi practice sunt parcurse mai ales de femeile cu varsta cuprinsa intre 35 si 54 de ani, in timp ce barbatii prefera lucrarile de specialitate, de stiinta si tehnica. Un sfert din romanii care citesc carti dedica acestei activitati mai putin de o ora pe zi, insa cei mai multi, adica 63%, consacra lecturii intre una si trei ore zilnic. Lipsa de timp este motivul invocat de majoritatea celor pentru care lectura cartilor nu intra in sfera lor de interes, mai ales daca este vorba de segmentul de varsta intre 25 si 54 de ani. Pe de alta parte, destul de multi romani considera cartile ca fiind plictisitoare, obositoare, inutile sau produse care nu sunt agreate de anturaj. Referindu-ne exclusiv la categoria persoanelor tinere, intre 18 si 44 de ani, observam ca jumatate indica cititul ziarelor, revistelor si cartilor ca fiind activitatea preferata de petrecere a timpului liber. Pentru cei mai multi insa, timp liber inseamna a sta acasa cu familia, doi din cinci respondenti opteaza pentru intalnirile cu prietenii, iar un sfert practica diverse activitati in aer liber. Procentaje aproximativ egale se relaxeaza mergand in excursii, facand sport sau utilizand computerul.
Oferta se diversifica, tirajul scade
Si-au pierdut romanii interesul pentru lectura? “Nicidecum!”, ne asigura Doina Marian, director executiv la Asociatia Editorilor din Romania (AER). “Rezultatele studiilor pe care noi le comandam periodic par uneori catastrofale. Insa situatia din Romania, in ceea ce priveste consumul de carte, nu este mai inspaimantatoare decat cea din restul Europei. Din acest punct de vedere, ne incadram in fenomenul general, cu mentiunea ca in Occident s-au pus in lucru, de mai multi ani, noi metode de promovare a cartii si lecturii, ceea ce noi nu am reusit inca sa facem.”Una dintre tendintele clare ale ultimilor ani este cresterea numarului de titluri. Acest lucru duce la diversificarea ofertei, asa cum cere publicul, dar se pare ca piata nu poate inghiti si mai multe exemplare. Deci, automat tirajul mediu scade. O alta tendinta a productiei de carte este usoara crestere a cifrei de afaceri. Desigur, pretul cartii creste si el continuu, dar comparativ cu celelalte tari, inclusiv Bulgaria, la noi, costul unui exemplar este cel mai mic, depasind usor trei euro. Este adevarat ca avem si cel mai redus nivel de trai…Opinia directorului general al Editurii Polirom, Silviu Lupescu, este ca piata s-a mai asezat, oferta a crescut, bresele existente in anii trecuti incep, incet, incet, sa fie fructificate. In perioada 1990 – 2000, au fost disfunctionalitati evidente intre cerere si oferta. De exemplu, s-au editat foarte multe titluri in domeniul social-politic, dupa ce multa vreme acest tip de carte a fost ca si inexistent in librariile din Romania. Autori care nu puteau fi editati inainte de 1989 – cei din exil, de pilda -, au dominat topurile in vanzari. In acest context, cartea de fictiune a fost oarecum neglijata. Acum, asistam insa la un reviriment al acesteia din urma. “Raportul necorespunzator dintre cerere si oferta nu este doar problema noastra; sondajele facute in alte tari arata ca o cota semnificativa de potentiali cumparatori pleaca din librarii fara sa gaseasca acea carte pe care o cauta. Abia comertul electronic a mai redus acest neajuns”, precizeaza Silviu Lupescu. Potrivit interlocutorului nostru, unele segmente de piata inca functioneaza slab. De exemplu, tot ceea ce inseamna carte dedicata turismului sau carte “de hobby” – dar cati romani isi permit sa calatoreasca sau sa practice un hobby cand vad factura de intretinere de la sfarsitul lunii?! Cert este faptul ca cititorii au devenit mai selectivi, iar pretentiile lor vizavi de calitatea cartii achizitionate, ca aspect si continut, au crescut considerabil. Epoca Sandra Brown a apus definitiv; in schimb, segmentul reprezentat de cartea practica este in plina ascensiune.     n

Precizare: In numarul viitor vom prezenta si alte opinii referitoare la evolutia si potentialul pietei de carte.

Minorii si cartile
Ancheta cantitativa efectuata in anul 2003 de compania Mercury Research, la comanda Asociatiei Editorilor din Romania – sondaj realizat in randul copiilor si adolescentilor intre 11 si 18 ani –
Obisnuintele de lectura
· 27% din tinerii apartinand acestei categorii de varsta citesc cel putin o carte pe luna, in timp ce 21% citesc o carte pe an sau mai rar.
· Fetele citesc mai mult decat baietii, iar copiii intre 11 si 14 ani citesc mai mult decat adolescentii intre 15 si 18 ani.
· 8,5% din tinerii intervievati declara ca citesc la recomandarea parintilor.
· 32,8% spun ca profesorii sunt aceia care le recomanda cartile ce ar trebui citite in afara scolii.
· 15,3% citesc numai cartile obligatorii pentru scoala.
· 19,4% au citit majoritatea cartilor din biblioteca de acasa.
· 15,4% imprumuta majoritatea cartilor.

Preferintele de lectura
Cititorii intre 11 si 18 ani se indreapta, cu precadere, catre urmatoarele domenii:
– fictiune (56%);
– romane politiste (30%);
– carti practice (24%);
– literatura science-fiction (18%);
– carti despre calculatoare (17%);
– enciclopedii (16%);
– stiinte umaniste (11%);
– stiinte exacte (11%);

Atitudinea fata de lectura
· Iubitori de carte – 24%
– citesc mai mult de 18 carti/an (63% dintre acestia au intre 11 si 14 ani, iar 68% sunt fete).
· Cititori superficiali – 23%
– orientati catre beneficiile practice ale lecturii, citesc aproximativ zece carti/an.
· Sociabili – 36%
– citesc numai cartile obligatorii pentru scoala, considera ca informatia poate fi obtinuta mai usor din alte surse.
· Introvertiti – 17%
– considera cititul o activitate plictisitoare, sunt mai degraba influentati de recomandarile parintilor privind lectura.