De la 1 ianuarie 2011, cărțile de muncă nu vor mai fi gestionate de inspectoratele teritoriale de muncă (ITM). În schimb, toate datele privind evidenţa salariaţilor, vechimea în muncă şi dreptul la pensie vor fi înregistrate, în format electronic, la casele judeţene de pensii.
Măsura nu este menită, așa cum pare la prima vedere, să contribuie la reducerea cheltuielilor de personal ale Ministerului Muncii, întrucât foștii angajați urmează să rămână pe statele Inspecției Muncii, dar reprofilați pe activitatea de control.
Aceasta, deși planul anunțat de minister, la finalul lui 2009, privind scăderea numărului de angajați prevedea reducerea cu 808 posturi a efectivului Inspecției Muncii, instituția sub tutela căreia se află inspectoratele teritoriale. Planul a fost, în mare, respectat, prin renunțarea la personalul contractual și la persoanele apropiate de vârsta pensionării, așa cum prevede legea, dar și prin desființarea punctelor de lucru locale, procesul de închidere a acestora fiind încă în desfășurare. Povestea înființării și desființării acestora a urmat ritmul economiei: în perioada de maximă creștere, numărul mare de angajați a atras după sine necesitatea deschiderii unor puncte de lucru ale ITM-urilor „de la centru“, pentru ca angajatorii din localitățile mai mici să nu mai fie obligați să bată drumul până în orașul-reședință de județ de fiecare dată când trebuiau să opereze o modificare în cartea de muncă a unui salariat.
Acum, nici bugetul Inspecției Muncii, nici rata mare a șomajului nu mai permit menținerea acestor subsidiare, ceea ce a stârnit, așa cum era de așteptat, revoltă în rândul patronilor care se obișnuiseră în sfârșit cu binele. Pe de altă parte, pentru ei și, de ce nu, pentru toți angajatorii, fie ei din reședința de județ sau dintr-o comună oarecare, desființarea carnetelor de muncă reprezintă o veste foarte bună, scutindu-i de deplasări frecvente și inutile. Urmează acum, evident, știrile mai puțin bune.
Revisal – a câta modificare?!
Pentru cele mai multe IMM-uri, modificarea va implica un cost suplimentar. Până acum, firmele cu puțini angajați preferau ca, în loc să angajeze un om cu drept de semnătură de la ITM, să achite lunar un comision către instituție (0,75% din fondul lunar de salarii) pentru păstrarea și completarea cărților de muncă. Ei bine, acum nu vor mai avea de ales și, cel mai probabil, vor angaja part time (în același fel în care colaborează cu contabilii) o persoană certificată. Gurile rele comentează că aceasta va fi o nișă pe care se vor grăbi s-o acopere foști sau actuali inspectori de muncă. Ce este cu adevărat surprinzător aici este că, dacă se adeveresc zvonurile care circulă din gură-n gură la cozile de la ITM-uri, instituția va continua să perceapă comisionul sus-menționat, chiar dacă nu va mai presta activitatea care să-l justifice.
În ceea ce-i privește pe angajatorii mari, modificarea nu ar trebui să-i afecteze prea tare, întrucât ei își țin deja cărțile de muncă în sediu, au și oameni cu drept de semnătură care pot interveni pe ele, deci singura schimbare ar fi absolvirea acestora de sarcina de a se deplasa la ITM. Doar că aici mai apare un zvon: Revisal-ul, programul în care se introduc informațiile personale ale angajatului și data deschiderii contractului de muncă, ar putea suferi o nouă modificare. De remarcat faptul că ultimele amendamente aduse, la începutul anului, prin care era impusă obligativitatea firmelor de a înregistra contractele de muncă ale noilor salariaţi cu o zi înainte ca aceştia să îşi înceapă activitatea, față de termenul de 20 de zile prevăzut anterior, nu a dat naștere decât la nemulțumiri.
Noua modificare ar putea prevedea ca în Revisal să fie introduse de la 1 ianuarie și datele salariale ale angajaților, în condițiile în care, până acum, orice informații privind veniturile lunare erau gestionate de ITM. Prin urmare, „va fi nevoie ca firmele să aibă o persoană care trebuie certificată pentru folosirea Revisal, pentru că ar fi absurd ca toți cei care au acum acces să manipuleze date salariale“, crede o contabilă din cadrul Big Four. Valoarea acestei noi informații este însă chestionabilă, ținând cont că inspectorii de resurse umane din companii sunt oricum obligați să dea examene de certificare, anual sau de fiecare dată când își schimbă locul de muncă. Și chiar dacă, de fapt, testul este o chestiune de rutină, atestatul ITM dă dreptul angajatorului de a păstra la sediu carnetele de muncă și de a opera orice modificări asupra lor.
Viața la coadă la Casa de Pensii
„Le-ar mai trebui câteva zeci de oameni ca să facă față la ce e aici“, „Chiar nu vede nimeni că săracele funcționare sunt depășite? Că sunt femei în vârstă, nu se descurcă?“Cam așa sună discuțiile de la cozile la care stau înșirați contabili, secretare și oameni de resurse umane, veniți să-și scaneze documentele, legea impunând ca termen limită pentru încheierea acestui proces începutul lui ianuarie.
„Nici nu se pune problema să termine la timp“, râde obosit un programator care, pentru că lucrează pe cont propriu, e nevoit să îndeplinească singur supliciile legii. „Păi normal, nicio șansă“, îl completează un domn care povestește că a intrat într-una din încăperile în care sunt depozitate carnetele de muncă și că sunt toate aruncate claie peste grămadă. „Să vedem câți dintre noi le mai și recuperează, o să fie haos“. Problema principală rămâne, însă, în ochii celor mai mulți, subdimensionarea personalului de la Casa de Pensii. „De ce nu îi iau pe inspectorii de la ITM, de la evidența muncii, dacă e adevărat că se desființează?“, pune o întrebare legitimă o contabilă, iar răspunsul și-l dă singură: „Dacă totul ar merge ca la carte, ar fi transferat măcar pentru o vreme, până când se termină nebunia asta, personalul de la ITM-uri la casele de pensii, dar sunt instituții diferite și nu se poate, chiar dacă se află în subordinea aceluiași minister.“ Drept concluzie, opinia unui avocat sătul de stat la coadă: „Din punctul meu de vedere, dacă se adeveresc modificările la Codul muncii, angajatorii vor putea angaja și concedia după bunul plac, deci și litigiile de muncă vor fi pe ducă, controalele nu-și vor mai găsi rostul, așa că îi pot transfera pe toți inspectorii de muncă aici, măcar să știe o treabă.“
Inspecția Muncii ar trebui să se comporte ca un fel de DNA, să fie condusă tripartit – de autorități, sindicate și patronate – și să se afle în subordinea Parlamentului.
Iacob Baciu, președinte, CSDR
 

Te-ar putea interesa și: