Care sunt, de fapt, aspirațiile Ungariei după Tratatul de la Trianon
În întreaga Ungarie au răsunat joi clopotele bisericilor. Cetățenii s-au oprit din muncă, s-au ridicat în picioare și și-au plecat capetele pentru un minut de reculegere. A mai fost o dezbatere parlamentară, noi filme, un monument nou, întruniri și discursuri ale conducătorilor la televiziunea națională.
O comemorare, nu o celebrare. Acum o sută de ani a fost semnat de către învingătorii din primul război mondial Tratatul de la Trianon, punând ordine în ceea ce mai rămăsese din Imperiul Austro-Ungar. Cum a fost și Tratatul de la Versailles pentru Germania, tot așa și Tratatul de la Trianon este cunoscut în Ungaria drept békediktátum, „pacea dictată”, o gravă „nedreptate istorică”.
Milioane de unguri s-au trezit că locul în care trăiau devenise parte a altei țări: Croația, România, Serbia, Slovacia, Slovenia și Ucraina. Anularea consecințelor acestui tratat constituie cheia de boltă a narațiunii de extrema dreaptă a premierului Viktor Orbán, o aspirație de revenire la „Ungaria Mare” care i-a alarmat pe vecinii țării. Și care subminează un pilon al apartenenței la UE, angajamentul asumat de statele care aderă cum că vor accepta permanența frontierelor celorlalți membri așa cum sunt ele la momentul respectiv, fie că le convine ori nu.
Orbán a admis că orice acțiuni în sensul materializării unor asemenea ambiții prin anexare militară sunt de neconceput. În decembrie el a declarat că o secesiune a Transilvaniei – o altă regiune pierdută la Trianon – de România este nerealistă. Tot ce-l interesează pe el, insistă Orbán, este să consfințească o poziție de conducere a Ungariei pentru construcția unei noi Europe Centrale.
Asta, afirmă unii cinici, și consolidarea propriei baze de putere prin oferirea de subvenții de stat și cetățenie ungurilor care trăiesc în străinătate. Un milion dintre ei au devenit cetățeni după 2010, iar la alegerile din 2014 95% din acești noi cetățeni din România și Serbia au votat pentru partidul lui Orbán, Fidesz. Această asimilare a fost limitată în Ucraina și Slovacia, care interzic dubla cetățenie, dar întrucât cetățenia este o prerogativă națională, cei care totuși se înregistrează dobândesc automat drepturi depline de cetățeni UE.
Trianonul a fost poate o nedreptate, dar prezumția naționalistă cum că istoria poate fi pur și simplu rescrisă ori ștearsă este otravă pentru societate. Și tocmai pentru anihilarea acestei otrăvi a fost UE înființată.
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





Comentariile sunt închise.
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.