De ce nu este bine să renunțăm la termoficare
Practic, primul studiu privind convertirea energetică a unui oraș din România în full-electric, realizat de Asociația Energia Inteligentă, arată că aceasta este cea mai scumpă soluție (656 milioane de euro la nivel de municipalitate + 15.000 euro pentru fiecare familie), aducând cele mai mari creșteri ale costului cu energia (78%) și având cel mai mare impact în bugetul familiei față de alte soluții energetice (21%, față de 14% în prezent).
Studiul a analizat trei scenarii – full electric, mix energetic cu și fără termoficare -, iar primul scenariu atrage cele mai mari creșteri de costuri cu energia pentru populație, în următorii 25 de ani.
Cele trei scenarii au fost:
Scenariul 1 – mix energetic fără termoficare (reabilitarea termoenergetică a imobilelor la nivelul clasei energetice A; amplasarea de panouri fotovoltaice pe acoperișurile publice și private cu echilibrarea surplusului de energie electrică în baterii și acoperirea parțială a necesarului de energie electrică a consumatorilor casnici în limita producției; amplasarea de panouri termosolare pe acoperișurile publice și private care să producă apă caldă menajeră – ACM -, cu asigurarea surplusului de energie în lunile reci cu energie electrică).
Scenariul 2 – full electric (reabilitarea termoenergetică a imobilelor la nivelul clasei energetice A; amplasarea de panouri fotovoltaice pe acoperișurile publice și private cu echilibrarea surplusului de energie electrică în baterii și acoperirea parțială a necesarului de energie electrică a consumatorilor casnici în limita producției; amplasarea de panouri termosolare pe acoperișurile publice și private care să producă ACM, cu asigurarea surplusului de energie în lunile reci cu energie electrică; eliminarea gazelor naturale din mixul energetic al orașului și înlocuirea cu energie electrică pentru ACM și prepararea hranei; convertirea totală a mobilității urbane pe mașini electrice, atât la nivelul transportului urban, cât și al celui privat).
Scenariul 3 – mix energetic cu termoficare (reabilitarea termoenergetică a imobilelor la nivelul clasei energetice A; amplasarea de panouri fotovoltaice pe acoperișurile publice și private cu echilibrarea surplusului de energie electrică în baterii și acoperirea parțială a necesarului de energie electrică a consumatorilor casnici în limita producției; amplasarea de panouri termosolare pe acoperișurile publice și private care să producă ACM, cu asigurarea surplusului de energie în lunile reci cu energie electrică; reducerea masivă a cantității de gaze naturale din mixul energetic al orașului și înlocuirea cu energie termică prin reconstruirea parțială a sistemului de termoficare, în folosirea pompelor de căldură în zonele marginale ale imobilelor unifamiliare și folosirea energiei electrice pentru noile zone de consum pentru încălzire; convertirea parțială a mobilității urbane pe mașini electrice, atât la nivelul transportului urban, cât și al celui privat).
„În toate scenariile, rolul de autoproducător al energiei electrice și termice și reabilitarea termică a clădirilor este propus să fie realizat de către primărie, pentru a exista o abordare sistematică, cu recuperarea investițiilor din impozite și alte tarife. În toate scenariile sunt necesari 25 de ani pentru a converti energetica actuală a orașului”, subliniază AEI.
Investițiile estimate a fi realizate de către municipalitate se prezintă astfel:
Scenariul 1 – 340 – 440 milioane de euro.
Scenariul 2 – 512 – 656 milioane de euro.
Scenariul 3 – 373 – 474 milioane de euro.
Pe gospodării, investițiile medii estimate a fi realizate sunt:
Scenariul 1 – 1.000 – 2.000 de euro.
Scenariul 2 – 5.000 – 15.000 de euro.
Scenariul 3 – 4.000 – 10.000 de euro.
Analizând costurile medii cu energia + impozitele achitate pentru aplicarea politicilor energetice pentru scenariile considerate în orașul unde s-a realizat analiza, concluziile arată că în toate scenariile costurile cu energia și combustibilii vor crește în următorii 25 de ani cu 44% – 130%.
În următorii 12 ani, costurile cu energia și combustibilii sunt cu 14% – 25% mai mici pe situația existentă în prezent, față de aplicarea oricărui scenariu, însă perpetuarea situației din prezent riscă să aducă costuri duble cu energia în următorii 25 de ani, cu 20% – 36% mai mari decât oricare din scenariile analizate, atrage atenția asociația.
Costurile cele mai ridicate se obțin în situații trecerii tuturor consumurilor pe electric (Scenariul 2). În primii 12 ani, cetățenii trebuie să achite cu până la 224 de euro/an în plus față de situația actuală (cu 14% mai mult decât ar trebui să plătească dacă se păstrează situația actuală), iar în perspectiva anului 2050 cetățenii urmează să achite cu circa 600 euro/an mai puțin (20% mai puțin decât ar trebui să se plătească dacă se păstrează situația actuală).
„Costurile cele mai scăzute se obțin în situația trecerii parțiale pe mașini electrice, încălzirii cu pompe de căldură a clădirilor noi și a unor case individuale, dezvoltării unor rețele de termoficare etc. (Scenariul 3). Chiar dacă în primii 10 ani cetățenii ar trebui să achite cu până la 470 de euro/an în plus față de situația actuală (cu 25% mai mult decât ar trebui să se plătească dacă se păstrează situația actuală), în perspectiva anului 2050 cetățenii urmează să achite cu aproape 1.276 euro/an mai puțin (36% mai puțin decât ar trebui să se plătească dacă se păstrează situația actuală) și cu 518 euro/an mai puțin față de scenariul trecerii consumurilor pe electric (19%)”, arată analiza realizată de AEI.
Ponderea cheltuielilor cu energia
Analizând ponderea costului cu energia în bugetul unei familii formate din două persoane care au un venit mediu pe economie, prezumând că nu va exista o creștere a veniturilor reale în următorii 25 de ani, se poate observa că în prezent 14% din venituri se cheltuie cu energia și combustibili, iar în anul 2050 ponderea cheltuielilor cu energia și combustibilii va fi următoarea:
16% în cazul Scenariului 3 – mix energetic cu termoficare;
19% în cazul Scenariului 1 – mix energetic fără termoficare;
21% în cazul Scenariului 2 – trecerea la full electric;
28% în cazul păstrării situației actuale.
Acesta a fost primul studiu privind convertirea energetică a unui oraș din România în full-electric, realizat de Asociația Energia Inteligentă, la solicitarea ACUE.
