În 2011, în Bucureşti s-ar putea afla în lucru şase pasaje rutiere, alte câteva fiind în pregătire. Dacă şoferii se bucură, fanii metodelor alternative de transport nu par tocmai mulţumiţi.
Circa 37 de milioane de euro a pregătit Primăria Capitalei pentru un pasaj rutier de suprafaţă în zona Mihai Bravu – Splaiul Unirii. Alte 42 de milioane de euro ar putea fi cheltuite pentru un pasaj subteran, în lungime totală de 550 de metri, la Piaţa Presei Libere. Dacă nu apar probleme la licitaţii, ambele lucrări ar putea demara anul viitor.
„Se lucrează, de asemenea, la pasajul Barbu Văcărescu-Floreasca, iar din 2011 vrem să reînceapă execuţia la Doamna Ghica – Chişinău, proiect blocat vreme de câţiva ani. În funcţie de rezultatul expertizelor, este posibil ca acesta să fie terminat în cursul anului viitor“, spune Mădălin Dumitru, directorul general al Direcţiei de Infrastructură din cadrul Primăriei Capitalei.
Potrivit acestuia, vor fi în pregătire alte două proiecte importante: pasajul subteran de la Piaţa Sudului (în lungime de 356 de metri, pentru care se doreşte obţinerea unei finanţări europene) şi cel suprateran de la intersecţia Doamna Ghica-Colentina. În ceea ce priveşte alte proiecte rămase de ani buni pe hârtie, veştile nu sunt bune. „La intersecţia dintre Prelungirea Ghencea şi centură problema este că pasajul ar trebui să fie edificat pe teritoriul a patru entităţi diferite (Primăria Capitalei, oraşul Bragadiru, comuna Domneşti şi Ministerul Transporturilor), iar prelungirea Bulevardului Timişoara până în şoseaua de centură a fost amânată ca urmare a lipsei fondurilor necesare“, explică Dumitru.
Autoturisme vs transport în comun
Nu toţi bucureştenii sunt la fel de încântaţi de proiectele Primăriei Generale. Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul, spune că sunt zone în care pasajele rutiere sunt absolut necesare, un exemplu fiind intersecţia de la Răzoare. „În alte cazuri, însă, pare de-a dreptul absurd să dai pe un pasaj zeci şi chiar sute de milioane de euro, bani cu care s-ar putea construi un tronson de metrou“, arată el.
Problema oraşului este, crede Nicuşor Dan, nu lipsa infrastructurii rutiere, ci faptul că edilii nu înţeleg că nu se mai poate continua pe actualul model de transport. „Repetăm greşelile pe care ţările dezvoltate le-au făcut în anii ’60. Este nevoie de curaj, este nepopular, probabil, dar trebuie încurajat transportul în comun. Dacă ne uităm la bugetul primăriei, însă, vedem că cea mai mare parte se duce pe proiecte rutiere“, explică Dan.
