Capcanele rectificării bugetare

Guvernul a aprobat, săptămâna trecută, prima rectificare bugetară. Prin tăieri masive de cheltuieli la investiţii şi prin presiunea şefilor de companii de stat pentru a mai plăti dividendele nedistribuite, statul a reuşit să păstreze deficitul bugetar sub control, deocamdată. Consecinţele acestor decizii vor avea efecte begative la finalul anului.

„Creşterea economică de 5,8% înregistrată pe semestrul I a condus la revizuirea pozitivă a creşterii economice pe anul 2017 de la 5,2%, avută în vedere la elaborarea bugetului la începutul anul 2017, la 5,6%. Astfel PIB-ul nominal estimat s-a majorat cu 21,9 miliarde lei, respectiv de la 815,2 miliarde lei la 837,1 miliarde lei. În aceste condiţii, Guvernul realizează o rectificare bugetară pozitivă, cu încadrarea în deficitul de 2,96% din PIB. Veniturile bugetului general consolidat se majorează pe sold cu 1060,7 milioane lei, cheltuielile bugetului general consolidat se majorează pe sold cu 1705,2 milioane lei, iar deficitul bugetar se menţine astfel la 2,96% din PIB potrivit metodologiei cash”, a declarat ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa, la începutul şedinţei de Guvern de săptămâna trecută.

Potrivit lui Mişa, veniturile bugetului general consolidat se majorează pe sold cu suma de 1,06 miliarde de lei, bani veniţi din plata dividendelor nedistribuite ale companiilor de stat, aferente anilor anteriori. Sumele sunt binevenite în prezent, în condiţiile în care, dacă ne uităm la execuţia bugetară la şapte luni, încasările au scăzut atât la TVA cât şi la impozitul pe profit, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Realitate confirmată şi de ministrul Finanţelor care a declarat că bugetul de stat are un minus de venituri de  1,326 miliarde de lei, Alte bugete au înregistrat majorări ale veniturilor – bugetul asigurărilor sociale, plus 663,1 milioane lei, bugetele locale, plus 1.989 milioane lei.

Cei aproape 2,3 miliarde de lei, cât a încasat statul în total, în 2017, din repartizarea de dividende din rezervele societăţilor publice, nu pot fi înregistraţi ca venituri în  buget, pe metodologia de calcul ESA a deficitului bugetar, cea recunoscută de Comisia Europeană. Asta înseamnă că toate sumele încasate din dividendele excepţionale se vor vedea în totalitate în deficit, care va depăşi astfel, 3% din PIB. Executivul a anunţat, tot săptămâna trecută că se vor încadra, până la finalul anului, în 2,96% din PIB, pe metodologia cash. Suma de aproximativ 2,3 miliarde de lei, care a intrat în bugetul statului prin aplicarea acestei măsuri reprezintă aproximativ 0.3% din PIB.

Accizele, sursă sigură

Un alt plus la buget îl va aduce majorarea de accize la carburanţi, în două trepte, în perioada imediat următoare. Estimarea ministerului de Finanţe este de circa 450 de milioane de lei, în plus la buget.

Şi încasările la contribuţiile de asigurări sociale au crescut cu 899,8 milioane lei. Venituri nefiscale au avut un salt spectaculos, cu 3,3 miliarde de lei în plus faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, „însă este mai ales rezultatul distribuţiei extraordinare de dividende de către companiile de stat. Companiile de stat distribuie temporar cel puţin 90% din profitul net al anului anterior sub formă de dividende (deşi măsura era luată în calcul în construcţia bugetară, încasările aferente lunii iulie au fost peste aşteptări), şi mai mult, în baza prevederilor OUG nr. 29/2017, urmează să distribuie un super-dividend din rezervele acumulate în anii anteriori evaluat la circa 1,5 miliarde lei”, se arată în documentul aprobat de Executiv. Pentru realizarea acestei rectificări bugetare, ministerul Finanţelor a încălcat legea, susţine Consiliul Fiscal. Consiliul Fiscal mai spune că „depăşirea plafonului aferent cheltuielilor de personal pentru anul în curs este fără precedent”. Bani în plus au primit cei de la Sănătate, Agricultură, Interne, Muncă şi Finanţe. Tăieri de fonduri au fost la Dezvoltare, Transporturi şi Comunicaţie, dar şi la Educaţie.