Căldura extremă a devenit o constantă în multe părți ale emisferei nordice, iar efectele sale nu se opresc doar la disconfortul fizic imediat. Pe lângă stări de greață, amețeli sau deshidratare, valurile de căldură au un impact profund asupra sănătății umane la nivel celular. Oamenii de știință avertizează că această expunere prelungită nu doar ne afectează organele, ci ne face și să îmbătrânim mai repede. În contextul încălzirii globale, această realitate devine tot mai greu de ignorat.
Legătura dintre căldura extremă și îmbătrânirea accelerată
Căldura extremă are un efect invizibil, dar profund asupra modului în care funcționează corpul uman. Cercetările recente indică faptul că perioadele lungi de temperaturi ridicate pot accelera procesul de îmbătrânire biologică.
Acest tip de îmbătrânire reflectă starea reală a celulelor și țesuturilor, spre deosebire de vârsta cronologică, care ține doar de timpul scurs de la naștere.
Diferența dintre aceste două vârste explică de ce unele persoane par mai sănătoase și mai active decât altele de aceeași vârstă, spun cei de la CNN.
Accelerarea îmbătrânirii biologice poate prevesti apariția prematură a unor boli precum cancerul, demența sau diabetul. Jennifer Ailshire, profesor la Universitatea Southern California, subliniază că acest fenomen reprezintă un semnal de avertizare timpuriu pentru riscuri grave de sănătate.
Pe măsură ce schimbările climatice aduc valuri de căldură tot mai intense și mai frecvente, devine esențial să înțelegem cum influențează căldura funcționarea corpului uman la nivel microscopic. Procesul este lent, dar constant și periculos.
Cum acționează căldura asupra corpului?
Deși ADN-ul fiecărei persoane este stabil încă de la naștere, modul în care acesta este exprimat poate fi influențat de factori externi. Printre aceștia se numără comportamente precum fumatul, lipsa exercițiului fizic, dar și condițiile de mediu – în special temperaturile ridicate.
Căldura determină organismul să muncească suplimentar pentru a-și menține temperatura internă în limite normale. Această solicitare continuă poate afecta structura celulară. Deși o expunere scurtă poate stimula adaptabilitatea, pe termen lung, efectele devin negative și adânci.
Studii efectuate pe animale au arătat conexiuni clare între căldură și îmbătrânirea accelerată, dar cercetările pe oameni au fost limitate până recent. Acest lucru începe însă să se schimbe, pe măsură ce impactul climatic devine mai greu de ignorat.
Jennifer Ailshire, alături de colega sa Eunyoung Choi, a realizat un studiu de amploare pentru a înțelege mai bine acest fenomen la nivel uman. Rezultatele sugerează o legătură strânsă între expunerea la temperaturi ridicate și degradarea accelerată a organismului.
Rezultate alarmante în cel mai amplu studiu pe acest subiect
Cercetarea coordonată de Ailshire și Choi a analizat probe de sânge de la peste 3.600 de persoane din SUA, cu vârsta de peste 56 de ani. Prin intermediul unor instrumente numite „ceasuri epigenetice”, specialiștii au estimat vârsta biologică a participanților, corelând aceste date cu istoricul climatic din zonele în care trăiau.
Studiul, publicat în februarie, a arătat că persoanele expuse la cel puțin 140 de zile pe an cu un indice de căldură de peste 32°C (90°F) prezentau o îmbătrânire biologică accelerată cu până la 14 luni comparativ cu cele din regiuni cu mai puține zile caniculare.
Această asociere s-a menținut chiar și după ce au fost luați în calcul factori precum nivelul de activitate fizică sau venitul. Cu toate acestea, cercetarea nu a inclus date despre utilizarea aerului condiționat sau timpul petrecut în aer liber.
Impactul descoperit este comparabil cu efectele fumatului sau consumului excesiv de alcool asupra procesului de îmbătrânire. Concluziile vin în completarea altor studii recente care au identificat același tip de relație între expunerea la căldură și degradarea biologică.
Vulnerabilități crescute la femei și copii
Un alt studiu, publicat în 2023, a inclus peste 2.000 de persoane din Germania și a demonstrat o corelație între expunerea la căldură și îmbătrânirea biologică accelerată.
Femeile s-au dovedit a fi mai vulnerabile la acest efect, din cauza capacității reduse de a transpira, ceea ce îngreunează răcirea naturală a corpului.
Persoanele care suferă de diabet sau obezitate au fost și ele mai predispuse la efectele negative ale căldurii, potrivit acelorași date. Însă impactul poate începe chiar mai devreme decât s-ar fi crezut – din perioada prenatală.
Un studiu din 2024 a analizat copiii din Kenya care, aflați în uter, au fost expuși la perioade de secetă și căldură intensă. Mamele acestora au suferit deshidratare și stres emoțional, factori ce pot afecta circulația sângelui la nivelul uterului și al placentei.
„Vedem un impact asupra dezvoltării intrauterine care include greutăți mai mici la naștere și un început de viață dificil – toate acestea se reflectă într-o îmbătrânire biologică accelerată”, a explicat Bilinda Straight, coautoare a studiului și profesor la Universitatea Western Michigan.
Cum putem reduce riscul îmbătrânirii accelerate
Deși concluziile studiilor sunt îngrijorătoare, specialiștii subliniază că nu toți cei care trăiesc în zone călduroase vor suferi automat îmbătrânire accelerată. Riscurile variază în funcție de factori personali și pot fi reduse prin măsuri simple de adaptare.
Accesul la soluții de răcire și evitarea activităților fizice în orele de vârf ale zilei sunt esențiale. Alimentația echilibrată, exercițiile fizice moderate (dimineața devreme sau seara) și anumite medicamente pot ajuta la protejarea organismului.
Studiile sugerează că unele tratamente, precum metforminul sau medicamente pentru slăbit precum Ozempic, ar putea încetini procesul de îmbătrânire. Dacă oamenii își ajustează expunerea la temperaturi ridicate, efectele nocive pot fi reduse sau chiar inversate.
„Pentru că nu este vorba despre daune permanente; este un indicator al riscului de deteriorare permanentă. Nu înseamnă că dauna s-a produs deja”, a precizat Ailshire.
Deși domeniul este abia la început, devine clar că valurile de căldură vor oferi cercetătorilor din ce în ce mai multe date despre impactul asupra sănătății umane.
„Dacă nu putem opri creșterea temperaturilor, atunci, cel puțin, trebuie să conștientizăm pericolul și să găsim soluții”, a încheiat Ailshire.
