Evenimente Mica publicitate Abonamente Comunicate
CITEŞTE ŞI

Macro

Canalul Dunăre - Marea Neagră: de la megalomania comunistă la realismul capitalist

Autor: | | 19 Comentarii | 2366 Vizualizari

Cel mai mare obiectiv de investiţie românesc al tuturor timpurilor, canalul Dunăre - Marea Neagră, reprezintă şi una dintre cele mai controversate realizări ale regimului comunist. În luna mai, s-au împlinit 25 de ani de navigaţie pe „Magistrala Albastră”, dar povestea acestui proiect megalomanic este, pe cât de lungă, pe atât de dramatică. Problema conectării portului Constanţa la cursul Dunării s-a pus la modul cel mai serios încă de la începutul secolului al

Cel mai mare obiectiv de investiţie românesc al tuturor timpurilor, canalul Dunăre - Marea Neagră, reprezintă şi una dintre cele mai controversate realizări ale regimului comunist. În luna mai, s-au împlinit 25 de ani de navigaţie pe „Magistrala Albastră”, dar povestea acestui proiect megalomanic este, pe cât de lungă, pe atât de dramatică.

Problema conectării portului Constanţa la cursul Dunării s-a pus la modul cel mai serios încă de la începutul secolului al XIX-lea. Primul specialist român care a argumentat necesitatea construcţiei unei căi navigabile între Dunăre şi Marea Neagră a fost Ion Ionescu de la Brad. Acesta a publicat, în anul 1850, rezultatele unor studii care demonstrau necesitatea economică pentru „dirijarea Dunării pe un nou braţ navigabil între Cernavodă şi Constanţa”.

Din cauza soluţiilor tehnice limitate din acea perioadă, prima încercare efectivă de realizare a canalului a început în anul 1949, însă fără asigurarea unor condiţii corespunzătoare de execuţie. Proiectul a fost demarat de către secretarul general al Partidului Comunist Român, Gheorghe Gheorghiu-Dej, sub presiunea exercitată liderului sovietic Iosif Visarionovici Stalin, şi se baza pe consultanţa URSS.

Prima încercare, primul eşec

Traseul proiectului de la jumătatea secolului trecut urmărea talvegul văii Carasu până în zona Poarta Albă, iar în continuare Valea Nazarcea. Lucrările au fost oprite însă în anul 1953, la câteva luni după moartea lui Stalin. Un alt motiv pentru sistarea proiectului l-a reprezentat difuzarea pe posturile de radio Europa Liberă, Vocea Americii şi BBC a unor detalii legate teroarea din lagarele de muncă de la Canal.

Fuseseră realizaţi numai 3 kilometri de canal, datorită organizării defectuoase, cu toate că aproape în orice moment , munceau circa 60.000 de oameni. Săpăturile realizate în perioada 1950-1953 au fost valorificate ulterior, începând cu anul 1959, în cadrul Complexului de Irigaţii „Mircea Vodă”.

Zeci de mii de morţi pe 3 kilometri

Singurul aspect memorabil din acea perioada de început a lucrărilor la Canalul Dunăre – Marea Neagră este faptul că autorităţile comuniste ale vremii, la indicaţiile Moscovei, au organizat o serie de colonii de muncă forţată, unde erau trimişi adversarii politici căzuţi în dizgraţie. „Îi aduni la un loc pe burghezi, scapi de grija lor şi faci şi o treabă”, i-ar fi spus Stalin lui Gheorghiu-Dej, conform unor surse istorice.

O treime (19.000 de oameni) dintre cei prezenţi tot timpul pe şantier (aproape 60.000 de oameni) erau deţinuţi politici, astfel încât primul şantier de construcţie a canalului a reprezentat mai degrabă locul unei tragedii. Zeci de mii de oameni au murit.

„Am fost îmbarcaţi în vagoane dubă, cu hrană rece pe 2 zile. [...] Acolo am stat înghesuiţi 3 zile, până am trecut Dunărea şi am ajuns la colonia cea mai mare a canalului, şi anume Poarta Albă. Aici erau în mod constant cam 12.000 de deţinuţi, spre deosebire de celelalte vreo 15 colonii penitenciare de pe canal, care aveau efective între 5-7.000 de oameni”, scrie Aurel Popa în capitolul XIV al cărţii „Sub semnul Gulagului”. Potrivit memoriilor acestuia, munca la canal a fost deosebit de grea, în special în perioada 1950-1952.

„Raţia de pâine era de 750 g pe zi, iar ziua de muncă de 12 ore, plus corvezile când ne venea rândul. [...] Munca la roabă era considerată cea mai grea, din toate cele de la canal. Norma era 4 mc de dislocat şi transportat în cele 12 ore de lucru. [...] Restul hranei era lipsită de valoare nutritivă, fiind când varză fiartă, când ceapă fiartă, rar alimente consistente cum ar fi arpacaşul, fasolea sau cartofii”, dezvăluie Aurel Popa în cartea sa.

După 20 de ani

0-43495-3canaluldunaremareaneagrasc29.jpgLucrările la Canal au fost reluate în urma unor noi analize şi studii întocmite în perioada 1968-1972. Acestea au fundamentat hotărârea luată în iunie 1973, privind realizarea canalului navigabil între Dunăre şi Marea Neagră.

O lună mai târziu, Institutul de Proiectări Transporturi Auto, Navale şi Aeriene (IPTANA) a fost desemnat proiectant general al canalului navigabil. Proiectarea a fost declanşată în trimestrul al treilea din 1973, iar în primul trimestru 1976 au început lucrările de bază.

În 1983, pe măsură ce unele lucrări erau finalizate la canalul principal, o parte din muncitori şi mijloacele de excavat au fost transferate la canalul navigabil Poarta Albă – Midia-Năvodari. Aceasta reprezintă ramura de nord a canalului principal, care leagă platforma industrială şi portul maritim de la Midia cu Canalul Dunăre - Marea Neagră.

Capital - Comenteaza
Capital - Twitter
Printeaza

Alte articole

Pagina 1 din 2
SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

EVZ

Doctorul Zilei

Animal Zoo

EVZ Monden

Ziare.com

Stirile Kanal D

AutoBild

Economica.net

Agrointeligenta

Capital - Articole similare

SPUNE-TI PAREREA Capital - Comenteaza Acum poti comenta si prin intermediul contului de facebook. DETALII >>
Postarea comentariilor se poate face in doua moduri:
  • Prin formularul de la finalul articolelor.
  • Prin intermediul contului de Facebook: în acest caz postarea comentariilor se face instant. Daca nu aveti deja cont de Facebook il puteti crea de aici https://ro-ro.facebook.com/
Echipa CAPITAL.

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

NOTA: Va rugam sa comentati la obiect, legat de continutul prezentat in material. Orice deviere in afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii aduse celorlalti cititori care au scris un comentariu se va sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul Capital.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.