Vasile Vihoceanu este un tânăr antreprenor care s-a lovit puternic de zidul birocraţiei din bănci, dar şi de prudenţa excesivă a acestora. A încercat să obţină 40.000 de lei prin programul Kogălniceanu şi a sfârşit prin a împrumuta bani de la prieteni şi a rupe orice fel de legătură cu banca parteneră. „Am demarat acţiunea în septembrie 2011. În 9 decembrie banca mă anunţă că este dispusă să-mi acorde creditul în condiții total defavorabile mie (garanţie cash, colateral dublu faţă de suma pe care nu o garantează Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM, dobândă variabilă etc.)“, povesteşte Vihoceanu.

Mai mult, din cauza întârzierilor băncii, a fost nevoit să împrumute bani de la prieteni (aşa cum fac, de ­altfel, peste 60% dintre IMM-işti). „Deoarece, ca urmare a aşa-zisei analize ra­pide, a expirat valabilitatea certificatului fiscal, am împrumutat de la prieteni suma necesară plăţii dărilor către stat şi, pe 27 decembrie, am dat fuga la bancă având noul certificat fiscal“, continuă Vihoceanu. Numai că toate aceste demersuri s-au dovedit inutile. „Surpriză! Acum banca îmi cerea să modific şi capitalul social. Am întrebat dacă nu puteau impune de la început această condiţie şi am primit răspuns că decizia iniţială a fost reanalizată“, spune antreprenorul. Deznodământul a fost negativ inclusiv pentru bancă.   

Colateralul este obligatoriu

Garanțiile rămân cea mai mare problemă. Criza financiară și istoricul evoluției creditului pentru IMM-uri au împins băncile la prudență excesivă, garanțiile cerute de acestea, chiar și în cazul persoanelor fizice, ajungând să reprezinte 120% sau chiar 140% din valoarea creditelor.
„Existența colateralului și a unor garanții solide, pe lângă cele oferite de stat, se datorează și necesarului de provizionare impus de BNR“, spune Bogdan Spuza, directorul de marke­ting al Unicredit Țiriac Bank.

Plus și minus în programul Kogălniceanu

Programul Kogălniceanu, lansat de stat anul trecut tocmai pentru a suplini lipsa garanțiilor IMM-urilor, se axează pe două componente: sub­venționarea a maximum 70% din rata dobânzii aferente creditului pe care un IMM dorește să îl acceseze, dar nu mai mult de 6,5% pe an, și acordarea de garanții de către Fondul Național de Garantare, în numele și în contul statului, pentru maximum 80% din valoarea creditului pe care îl ia o întreprindere mică/mijlocie, fără ca garanția să poată depăși 100.000 de lei. Ceea ce pro­gramul nu spune explicit, dar explică Ioan Hidegcuti, președintele Fondului Român de Contragarantare (FRC), este faptul că instituția poate, la rândul ei, să suplinească parte din  garanțiile solicitate de bancă.

Programul „Mihail Kogălniceanu pentru IMM-uri“ are ca obiectiv acordarea unei facilităţi de credit sub formă de linie de credit, în sumă de maximum 125.000 lei, pe o perioadă de 12 luni (cu posibilitate de prelungire până în anul 2013).
Condițiile de îndeplinit pentru accesarea acestui program sunt: societatea comercială să aibă minimum doi ani de funcționare, să nu fie în procedură de insolvență, să prezinte garanții colaterale de până la 40%, celelalte de 60% fiind asigurate prin garanții de stat; să nu fie în dificultate conform directivelor europene; să nu fie emisă o decizie de recuperare a ajutorului de stat; să nu se afle în litigiu cu Ministerul Finanțelor sau cu cel al Economiei, ori cu banca de unde dorește să ia un credit; să nu figureze cu credite restante în Centrala riscurilor bancare; să nu figureze cu incidente majore cu cecuri și bilete la ordin în Centrala incidentelor de plăți.

Sumele trase din linia de credit pot fi utilizate numai pentru: cheltuieli privind aprovizionarea, producția, desfacerea; cheltuieli privind executarea de lucrări și/sau prestarea de servicii; cheltuieli privind constituirea, prelucrarea, valorificarea stocurilor; alte tipuri de cheltuieli necesare desfășurării activității curente; cheltuieli cu salariile și alte cheltuieli asimilate; plata impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat; etc.
Solicitantul unui credit trebuie să aibă garanții de 40% pentru 20% din valoarea creditului. Subliniem aici însă că, în funcție de natura businessului finanțat, garanții pot reprezenta și stocurile de marfă, o casă de vacanță sau chiar dividendele acționarilor sau alte valori mobiliare. Pentru a avea o oglindă completă a surselor de garantare, clienții ar trebui să fie în permanentă legătură cu relationship managerul băncii cu care lucrează sau cu o companie de consultanță financiară. Ca pont, de multe ori e suficient un contabil foarte bun, chiar și al IMM-ului care accesează creditul.

Informare corectă, şanse de succes

Lucian Sucitu de­ține o mică firmă freight forwarder (casă de expediții). „În această industrie marja de profit este în jurul a 5%-10%. Dacă aș dori să îmi fac o linie de credit, m-aș lovi de două mari probleme: intermedierile sunt rareori creditate (deoarece sunt o piață foarte volatilă) și datele contabile (e înființată în 2011 și are o cifră de afaceri destul de mică acum)“, subliniază Lucian Sucitu.
În acest caz, Guvernul a încercat să vină în ajutorul micilor investitori printr-un alt program, Programul pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri, derulat tot prin Agenția pentru Implemen­ta­rea Proiectelor și Programelor pentru IMM-uri (AIPPIMM). Aici avem de-a face cu o informare ușor deficitară atât din par­tea autorităților, cât și din partea clienților potențiali. Menționăm că statul derulează aproximativ şapte programe diferite pentru a ajuta IMM prin această agenție. Un studiu de piață printre ofertele băncilor este de asemenea benefic, multe IMM-uri putând să-și diminueze costurile creditelor făcând acest lucru. Pe ­site-ul AIPPIMM se regăsesc toate elementele de cost ale celor 13 bănci finanțatoare ale acestui program.

Ca pont, IMM-urile ar trebui să caute cea mai mică marjă percepută de bănci și cel mai scurt nivel al ratei Robor. De exemplu, Robor la o lună 4% marjă este mai ieftin decât Robor la trei sau șase luni 4% sau 4,5% marjă. Pe lângă dobândă, IMM-urile ar trebui să aibă grijă la comisioanele percepute de bancă, încercând să le aleagă pe cele flat în detrimentul celor aplicabile la sold. Existența comisioanelor de administrare presupune un comision mai mic de 1%, dar se aplică în fiecare lună la întreaga valoare rămasă din linia de credit. Tocmai de aceea, existența unui comision de acordare, perceput de bancă o singură dată, este de preferat unei puzderii de comisioane mai mici, aplicabile lunar sau care aduc pur și simplu costuri suplimentare.

Dragoste cu sila nu se poate

Există și un revers al medaliei: așa cum arată datele statistice ale AIPPIMM, mulți dintre cei care s-au înscris până acum în acest program nu au depus actele sau, chiar dacă au primit aprobarea agenției, nu mai ajung în final la bancă cu documentele sau le aduc parțial. Potrivit situațiilor AIPPIMM, numărul dosarelor solicitanților înscriși la data de 23 februarie 2012 era de 4.094, dar dosare trimise efectiv către agenție pentru evaluare erau doar 4.029.  Raportat la numărul total al IMM-urilor – peste 500.000 – acesta indică o cerere foarte mică de finanțare din partea întreprinzătorilor. La aceeași dată, numărul dosarelor evaluate era de 3.866, dar numai 3.380 admise.
Din aceste date se observă clar că numărul dosarelor respinse de AIPPIMM a fost de 244, aproape echivalent cu cel al solicitanților care au renunțat, adică 242. În plus, mulți întreprinzători „uită“ să mai ajungă la bancă să depună restul documentelor.

Până acum, cele 13 bănci au aprobat 720 de credite și au virat efectiv banii pentru 531 de credite, rezultând o rată de absorbție de 8%.

Pe criză, IMM-urile au rețineri în a accesa finanțare, iar centrele locale ale AIPPIMM ar trebui mai bine dezvoltate pentru succesul programului.
Ioan Hidecguti, preşedinte FRC

În februarie 2012, BRD a semnat 180 de contracte, garanţia emisă de către FNGCIMM şi dobânda subvenţionată făcând  atractiv acest credit.
Roxana Cosmescu, dir. executiv, BRD

Singurele elemente de cost sunt 1% comision de acordare și dobânda. Pentru cont curent la bancă sunt atașate facilități suplimentare.
Daniela Niculescu, director, Direcția IMM, Alpha Bank

531 de credite au fost încheiate de bănci, dintr-un total de 720 aprobate de acestea prin programul Kogălniceanu