Nici cabinetul Isarescu nu face exceptie de la regula. Sezonul electoral provoaca amnezie, tintele de orice fel – inflatie, deficit bugetar etc. – sunt abandonate. Uitata este si Strategia economica pe termen mediu a Rominiei, cu ale ei politici fiscale. Nici un pret nu este prea mare pentru un vot i plus.
Alocatiile aprind fitilul deficitului bugetar
Brusc, Guvernul a gasit modalitatea de a slabi cureaua. Finele lunii octombrie marcheaza debutul relaxarii bugetare. Doua ordonante de urgenta au idulcit traiul agentilor economici cu datorii. Reduceri de accize la alcool, reesalonari de obligatii bugetare si iertarea platii penalitatilor de itirziere au fost retetele gasite de Guvern pentru diminuarea arieratelor la bugetul de stat. „Restringerea problemei arieratelor, reinstaurarea disciplinei fiscale si evitarea programelor de reesalonare a platii arieratelor la obligatiile fiscale”, angajamente asumate prin Strategia economica pe termen mediu, ramin pe seama viitorilor guvernanti. La probleme vechi s-au aplicat solutii la fel de vechi.
A urmat, cronologic, dublarea alocatiilor pentru copii, de la 60.000 lei, la 130.000 lei. Sursa anuntata de premier: cele 6.000 miliarde lei icasate suplimentar la bugetul statului. Ministerul Finantelor nu este de aceeasi parere. Secretarul de stat Sebastian Vladescu considera deja absolut necesara o a treia rectificare bugetara, cel mai tirziu i decembrie. Dublarea alocatiilor „costa” itre 200 si 400 de miliarde de lei si ar putea impinge deficitul bugetar peste ceea ce s-a convenit cu Fondul Monetar International. Amanuntul nu mai are aceeasi importanta ca acum sase luni, sa zicem, de vreme ce Mugur Isarescu a anuntat oficial ca acordul stand-by cu FMI va fi rediscutat cu viitorii guvernanti.
Dupa copii, au urmat la rind oamenii de afaceri. Exportatorilor li s-a promis simplificarea reglementarilor legale privind repatrierea valutei. Sub deviza „Rominia nu a avut i cei zece ani care au trecut un sistem clar de finantare a creditelor de export”, Mugur Isarescu promite sa dreaga o situatie de existenta careia este responsabil, ca fost guvernator al Bancii Nationale.
Pensiile si soldele aduc voturi i plus
Facilitatile fiscale pentru investitori au fost si ele repuse pe tapet, la fel si problema reducerii poverii taxelor si impozitelor datorate bugetului. Dupa un an de calvar fiscal, premierul a gasit solutii: nivelul impozitului pe venit se va alinia celui al impozitului pe profit, iar contributia la asigurarile sociale va fi mai mica cu 4%.
Apogeul abundentei a fost atins cu siguranta i cursul saptaminii trecute. sedintele de guvern au adus militarilor solde mai mari, invalizilor, veteranilor si vaduvelor de razboi indemnizatii majorate. Minerii din Valea Jiului au, icepind cu 1 noiembrie, salarii mai mari cu 40%. Ierarhii bisericesti si-au rotunjit si ei veniturile.
Milioanelor de pensionari li s-a promis un Craciun fericit. Nu este vorba numai de o suplimentare a pensiilor cu 4%-5%, ci si de plata lor anticipata, pina pe 20 decembrie. Uriasul deficit al asigurarilor sociale, de circa 200 milioane USD, nu pare a impiedica cu nimic onorarea promisiunilor electorale. Nici faptul ca acelasi secretar de stat din Ministerul Finantelor declara ca acest deficit submineaza itregul buget si ca, sub presiunea majorarii pensiilor, echilibrul este din ce i ce mai precar.
si lista poate continua cu tentativa stergerii datoriilor la itretinere, combatuta vehement de primarul Capitalei, pus i situatia de a achita o nota de plata ce nu-i apartine. Se adauga si ordonanta prin care cetatenii idreptatiti vor fi despagubiti de stat pentru aurul confiscat i 1949-1956, precum si promisiunea, imposibil de onorat din punct de vedere legal, ca energia electrica nu se va scumpi pina la finele anului. Daca mai amintim si tentativa ministrului Radu Berceanu de a obtine aprobarea Guvernului pe o solutie urgenta de despagubire a investitorilor FNI din banii CEC sau caile de finantare a agriculturii descoperite de ministrul de resort pe ultima suta de metri, concluzia nu poate fi decit una. Doar campaniile electorale abat politicienii de la propriile interese.