Decizia adoptată de mai multe ţări europene de a suspenda vaccinările cu serul anti-COVID-19 dezvoltat de compania AstraZeneca a fost supusă unei examinări aprofundate miercuri, în contextul unor îngrijorări potrivit cărora această măsură ar putea să submineze încrederea publicului şi să întârzie eforturile depuse pentru a stopa pandemia de coronavirus, informează Reuters, conform Agerpres.

Rolul Germaniei, şi în special cel al ministrului german al Sănătăţii, Jens Spahn, se află sub luminile reflectoarelor după o rundă haotică de diplomaţie telefonică desfăşurată la începutul acestei săptămâni, în urma căreia cele mai mari ţări din UE s-au pus de acord pentru a suspenda vaccinările cu serul produs de compania britanico-suedeză AstraZeneca.

S-a cerut demiterea ministrului Sănătății din Germania

Jens Spahn a spus că a acţionat la sfatul experţilor după ce autoritatea de monitorizare medicală din Germania a raportat “un număr semnificativ de cazuri din punct de vedere statistic” aferente unei rare afecţiuni cerebrale, provocată de formarea unor cheaguri sangvine la nivelul creierului.

Compania AstraZeneca a precizat însă că nu a găsit nicio dovadă care să ateste că astfel de cheaguri sangvine au fost cauzate de vaccinul său. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a îndemnat ţările lumii să nu îşi amâne campaniile de vaccinare, întrucât ele salvează multe vieţi.

Acţiunile Germaniei au fost interpretate ca o manevră politică atât în ţară, cât şi în străinătate, iar liderii formaţiunilor politice de opoziţie din Germania i-au cerut cancelarului Angela Merkel să îl demită pe ministrul Jens Spahn.

La rândul lor, oficialii din marile capitale din UE au furnizat presei relatări diferite despre modul în care a fost luată acea decizie comună de a stopa vaccinările cu serul AstraZeneca.

Campania de vaccinare din UE ar putea fi afectată

Stoparea imunizărilor cu vaccinul AstraZeneca ameninţă să afecteze campania de vaccinare din UE chiar în momentul în care al treilea val al pandemiei se manifestă pe continent, accelerat de mai multe variante mai contagioase ale virusului SARS-CoV-2.

Blocul european se află deja la mare distanţă în spatele Statelor Unite şi Marii Britanii în ceea ce priveşte vaccinarea cetăţenilor săi. Spitalele europene sunt din nou pline, iar politicienii din mai multe ţări europene au fost obligaţi să impună noi lockdown-uri, într-o perioadă în care alte ţări bogate se pregătesc să revină la o viaţă normală.

“Avem nevoie de acest vaccin”, a declarat cel mai cunoscut virusolog german, Christian Drosten, ale cărui podcast-uri sunt ascultate de un număr mare de persoane. El a citat prognoze despre o recrudescenţă a infectărilor înainte de Paştele catolic, care ar putea să pericliteze sănătatea germanilor de peste 60 de ani – următoarea categorie programată la vaccinare.

Ian Jones, profesor de virusologie la Universitatea Reading din Marea Britanie, afirmă că problema cheagurilor sangvine “a fost aleasă de politicieni care nu fac diferenţa între o parte a virusului şi o alta”.

“Seamănă cu piesele de domino care se prăbuşesc. Ai nevoie de doar una sau două ţări care să spună că există o problemă şi care suspendă utilizarea (vaccinului AstraZeneca, n.r.), apoi un grup întreg de alte ţări vor ‘cădea’ la rândul lor. Nu cred că a fost vorba de o decizie independentă”, a declarat el pentru Reuters.

O chestiune de încredere

Germania a luat acea decizie după ce autoritatea sa de monitorizare a vaccinurilor, Institutul Paul Ehrlich, a descoperit şapte cazuri ale unei afecţiuni foarte rare – tromboză venoasă cerebrală – în rândul celor 1,6 milioane de germani care au primit deja doze de vaccin AstraZeneca, iar trei dintre acele cazuri au fost fatale.

Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) investighează relatări despre circa 30 de cazuri de cheaguri sangvine, hemoragii şi număr scăzut de trombocite în rândul celor 5 milioane de persoane din UE care au fost imunizate cu vaccinul AstraZeneca.

EMA va prezenta concluziile acestei analize joi, 18 martie, dar, până atunci, a anunţat că nu a descoperit o legătură cauzală cu vaccinul AstraZeneca şi a spus că beneficiile aduse de acest ser anti-COVID-19 depăşesc în mod considerabil riscurile.

“Suntem îngrijoraţi că ar putea să apară un efect legat de încrederea în vaccinuri”, a declarat Emer Cooke, directorul executiv al EMA. “Însă responsabilitatea noastră este aceea de a ne asigura că produsele pe care le autorizăm sunt sigure şi că oamenii pot să aibă încredere în ele”, a adăugat ea.

AstraZeneca a anunţat că a realizat o analiză a datelor obţinute de la peste 17 milioane de persoane care au primit doze de vaccin AstraZeneca în Uniunea Europeană şi Marea Britanie şi că nu a găsit nicio dovadă care să ateste un risc sporit de cheaguri sangvine.

Totuşi, cei mai mulţi dintre germani – o majoritate mică – sunt de părere că Guvernul de la Berlin a avut dreptate atunci când a suspendat vaccinul AstraZeneca, potrivit unui sondaj publicat miercuri de institutul Forsa: 54% dintre respondenţi s-au declarat de acord cu decizia ministrului Jens Spahn, în timp ce 39% dintre ei au spus că acea decizie a fost excesivă.

Dorinţa germanilor de a se vaccina împotriva COVID-19, estimată în prezent la 71%, a scăzut cu două puncte procentuale în comparaţie cu precedentul sondaj publicat de Forsa, pe 3 martie. Dacă vaccinările cu serul AstraZeneca vor fi reluate, atunci doar 63% dintre germani ar fi dispuşi să accepte acest vaccin.

Nicio presiune

Oficialii din marile capitale europene au furnizat relatări diferite despre acea rundă frenetică de diplomaţie telefonică purtată în cursul zilei de luni, în urma căreia Italia, Franţa şi Spania au călcat pe urmele Germaniei şi au decis să suspende vaccinările cu serul AstraZeneca.

Mai multe surse afirmă că Angela Merkel i-a telefonat prim-ministrului italian Mario Draghi pentru a îl informa în legătură cu acea decizie. Un oficial italian de rang înalt din domeniul sănătăţii a afirmat că suspendarea de către Italia a fost o decizie politică, adoptată pentru ca această ţară să nu intre în dezacord cu Germania.

Alte surse italiene au dezvăluit că prim-ministrul Mario Draghi şi preşedintele francez Emmanuel Macron s-au pus de acord, în cadrul unei conversaţii telefonice, că măsura este temporară şi preventivă.

O importantă sursă guvernamentală germană a negat că Berlinul ar fi exercitat presiuni, remarcând faptul că state europene mai mici, precum Austria şi Belgia, au tras la rândul lor un semnal de alarmă.

“Nimeni nu este forţat să facă ceva”, a declarat sursa germană, care a făcut acele declaraţii sub protecţia anonimatului. “Nu aşa funcţionează UE”, a adăugat sursa.

În contextul acestor controverse europene, frustrările legate de felul în care ministrul Jens Spahn a gestionat pandemia au atins cote înalte în rândul politicienilor conservatori aflaţi la guvernare în Germania, care au fost învinşi, recent, în alegerile regionale din două landuri. Uniunea Creştin-Democrată, formaţiunea Angelei Merkel, se află în sondaje la cel mai scăzut nivel al său din acest an înainte de alegerile generale din septembrie, în cadrul cărora actualul cancelar german nu va mai candida pentru a obţine al cincilea mandat.

Succesorul ei la conducerea CDU, Armin Laschet, care va candida pentru postul de cancelar, a criticat amânarea livrărilor de vaccinuri AstraZeneca în UE, considerând-o “o veste proastă”. Rivalul lui, Markus Soder, premierul landului Bavaria, a cerut ca vaccinul britanico-suedez să devină disponibil pentru orice persoană care îl doreşte.