Folosite la scara larga i strainatate, efectele de comert sunt i Rominia mai mult teorie decit practica. Chiar daca majoritatea bancilor comerciale sconteaza cambii sau bilete la ordin, agentii economici nu le utilizeaza. Doua ar fi cauzele principale pentru care acestea sunt ocolite de firmele rominesti. in primul rind, de vina este necunoasterea acestora si a avantajelor care decurg din folosirea lor. Pentru majoritatea micilor itreprinzatori, „cambie” si „bilet la ordin” reprezinta, i cel mai bun caz, termeni exotici care le-au mai ajuns la urechi cu cine stie ce ocazie. Cea de-a doua cauza, este lipsa de icredere a oamenilor de afaceri i aceste instrumente si, i general, teama fata de lucrul cu bancile. Foarte multi patroni prefera sa icaseze bani cash. Chiar daca acest lucru implica riscuri foarte mari si necesita masuri de siguranta speciale, procedeul este ica des folosit. Pe principiul „ce-i i mina nu-i minciuna” la ghiseele bancilor vin ica destul de des patroni cu valize pline cu bani, primite de la clienti. Nu este doar o nebunie a acestora, preferinta pentru cash fiind itrucitva justificata. De-a lungul timpului s-au dat foarte multe tunuri si au avut loc zeci de cazuri de iselaciune cu efecte de comert. Chiar i prezent sunt dati i urmarire generala citiva indivizi care au cumparat marfuri de miliarde de lei de la firme din toata tara, lasind i schimb cecuri sau bilete la ordin, false. Frica de tunuri de acest gen ii face pe producatori reticenti la acceptarea efectelor de comert.
Cu toate ca acum se utilizeaza pe scara restrinsa, legislatia care reglementeaza operatiunile cu cambii si bilete la ordin dateaza ica din 1934. Modul de desfasurare a unei operatiuni cu efecte de comert este foarte simplu. in cazul biletelor la ordin, i tranzactie sunt implicate, itr-o prima faza, doua parti. Emitentul, debitor al beneficiarului, remite i favoarea acestuia un bilet la ordin. Practic, nu il plateste pe loc, ci ii transmite biletul la ordin pe care, i mod normal, beneficiarul, il va schimba la scadenta cu banii datorati de emitent. Dar nu este neaparat nevoie sa astepte pina la scadenta pentru obtinerea banilor datorati de emitent.
Banca plateste iainte de scadenta
Biletul la ordin poate fi scontat la o banca. Aceasta iseamna ca beneficiarul vinde bancii creanta pe care o detine asupra emitentului biletului la ordin. Practic, beneficiaza de banii datorati de debitor iaintea scadentei. Desigur, nu de toti banii, din valoarea creantei scazindu-se comisioanele si taxele platite catre banca. in cazul cambiei, se aplica acelasi principiu, dar itre trei parti distincte si banca. O firma X a prestat un serviciu sau a vindut anumite marfuri unei alte firme Y neicasind contravaloarea acestora. Totodata, firma X este debitor al unei alte companii Z. Prin intermediul cambiei, firma X da ordin datornicului (firma Y), sa plateasca la scadenta firmei Z suma datorata. Mai simplu, X transfera firmei Z, creanta asupra lui Y. Ca si biletul la ordin, cambia poate fi scontata la banca, Z avind posibilitatea sa beneficieze de banii datorati de X, iainte de scadenta.
Ce pierd itreprinzatorii daca din ignoranta sau teama nu accepta cambiile si biletele la ordin. in primul rind, au sansa sa beneficieze fara batai mari de cap, fara a fi nevoie de garantii si la o dobinda buna de un credit pe termen scurt din partea bancii. Volumul creditului este egal cu creanta, termenul este egal cu perioada pina la scadenta. La Banca Romina de Scont scadenta trebuie sa fie cuprinsa itre 15 zile si un an. La BRD, alta banca care icurajeaza folosirea efectelor de comert, scadenta este la maximum trei luni. Al doilea mare avantaj este riscul de neplata a datoriilor de catre emitent. Acesta este zero icepind din momentul scontarii, fiind transmis bancii.
Evident, banca isi asuma un risc i momentul i care sconteaza un efect de comert, iar acest lucru se reflecta i taxa de scont perceputa clientului. Chiar si asa, nici o banca nu se arunca cu ochii ichisi sa sconteze orice efect de comert, ci se face o verificare amanuntita a societatilor implicate i operatiune. „in primul rind, societatea care vine cu un efect de comert la scontare trebuie sa fie clientul nostru. I se verifica rulajele, bilantul si alte date financiare. Apoi, este verificat emitentul efectului de comert, la Centrala Incidentelor de Plati si Centrala Riscurilor Bancare din BNR. Se face o verificare si la banca cu care lucreaza emitentul. Oricum, efectul de comert trebuie sa fie avalizat de banca emitentului.”, afirma Dan Caramitru director la Banca Romina de Scont. Toata operatiunea, din momentul i care clientul vine la banca cu efectul de comert si pina la creditarea contului acestuia dureaza, i cazul i care nu apar complicatii, circa cinci zile lucratoare sau chiar mai putin. in cazul i care exista anumite suspiciuni, se fac verificari suplimentare sau se refuza scontarea. Activitatea de scontare este ica departe de anvergura dorita, dar exista semnale de idreptare a situatiei i viitor. „La banca noastra, scontarea reprezinta i prezent doar 10% din activitatea de creditare a persoanelor juridice, ceea ce este foarte putin”, spune Dan Caramitru.
Una dintre masurile care ar putea avea ca efect cresterea operatiunilor de scontare este Ordinul Ministerului Industriei prin care se stabileste ca de la 1 octombrie, platile itre regiile auronome, companiile, societatile comerciale sau nationale aflate sub autoritatea sau i subordonarea Ministerului Industriei si Comertului sa se faca numai prin ordine de plata. Platile cu cambii si bilete la ordin avalizate itre regii sunt asteptate de cei implicati, propunerea fiind facuta cu mult timp i urma de BNR.