De data aceasta, am considerat că ar trebui să explicăm mai detaliat publicului român modul în care acest tip de operațiune, denumit DPL, va sprijini politicile economice și instituțiile din România în recunoașterea eforturilor sale de modernizare. DPL este un împrumut acordat fără o destinație specifică, reprezentând o dovadă a recunoașterii, de către comunitatea internațională, a stării de sănătate a unei țări și a dorinței sale de schimbare.

Să uităm de informațiile tehnice pregătite pentru specialiști. Permiteți-ne, în schimb, să vă prezentăm impactul acestui DPL pentru publicul larg. Dorim să evidențiem ce realizare reprezintă pentru România. Reformele promovate prin acest proiect sunt importante pentru România și merită o analiză mai atentă și justă apreciere.

Știm că, uneori, economiștilor le este greu să prezinte reforme. Adesea, sunt considerate un argument pentru perioade dificile și pentru schimbări dureroase, iar cei săraci se tem că nu vor fi protejați. Însă reformele asumate de România merită o apreciere specială, inclusiv pentru faptul că au o natură bipartizană. Acestea includ un set de măsuri care au fost concretizate în urma discuțiilor din ultimii 2-3 ani, cu mai multe guverne, cu mai mulți miniștri de finanțe. Reformele sprijinite de DPL s-au bucurat de un sprijin ferm din partea întregului spectru politic și beneficiază de susținere activă în Parlament, un aspect îmbucurător din perspectiva sustenabilității pe termen lung a acestora.  Considerăm că acestea constituie esența agendei de reforme pentru întreaga țară.

Obiectivul acestor reforme constă în consolidarea potențialului de dezvoltare și a capacității de adaptare a economiei românești, facilitarea procesului de convergență cu celelalte state membre ale UE și sprijinirea reducerii sărăciei și îmbunătățirea incluziunii pentru toții cetățenii României. Vom prezenta câteva exemple ale măsurilor implementate prin intermediul programului DPL.

În primul rând, România a adoptat o nouă lege a asistenței sociale, denumită Legea privind venitul minim de incluziune. Am decis să ne concentrăm prioritar asupra acestei legi, deoarece România încă se poziționează pe locul doi în privința nivelului de sărăcie, în cadrul UE.  Iar acest lucru este inacceptabil. Prin această lege, vizăm îmbunătățirea selecției beneficiarilor și extinderea acoperirii și cuantumului prestațiilor sociale în cadrul mai multor programe în curs de asistență socială, care vor fi consolidate şi modernizate. După ce va începe implementarea programului, aproximativ o jumătate de milion de români vor părăsi categoria celor afectați de sărăcie profundă și va fi mai ușor pentru cei săraci și vulnerabili să primească plata ajutoarelor sociale, reducându-se în același timp costurile administrative ale programului.

În al doilea rând, am aprobat o nouă lege privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice (Legea 111/2016).  Aceasta era necesară, deoarece România are cel mai mare număr de întreprinderi publice din UE, multe dintre acestea încă generând pierderi, în loc să contribuie pozitiv la prosperitatea cetățenilor români. Scopul nu este privatizarea întreprinderilor publice, ci stimularea competitivității întreprinderilor publice pentru a crea locuri de muncă și a îmbunătăți calitatea serviciilor pe care acestea le oferă cetățenilor. Prin noul cadru legislativ, sperăm să atragem buni profesioniști, majoritatea români, având o carieră performantă, să se alăture conducerii întreprinderilor publice, în vederea depolitizării acestora.

În al treilea rând, am lansat reforma sistemului cadastral. Noul cadrul legislativ privind cadastrul încă trebuie dezvoltat, însă îmbunătățirile legislative aduse acum vor permite unui număr de peste un milion de români înregistrarea sistematică și gratuită a proprietăților. Acest lucru vine în mod special în ajutorul zonelor rurale și al comunităților marginalizate, inclusiv populația de etnie romă. În prezent, numai aproximativ 15% din terenurile aflate în zone rurale și 51% din terenurile urbane sunt înregistrate, acestea reprezentând ratele cele mai scăzute din Europa. Noul cadru va accelera înregistrarea și va consolida siguranța proprietății. Aceasta va conduce la îmbunătățirea productivității, la creșterea investițiilor în agricultură și a participării pe piața închirierii și vânzării de terenuri, inclusiv pentru agricultori.

Prin aceste reforme, sperăm să creăm o dezvoltare durabilă, locuri de muncă mai multe și mai bune, și standarde de trai superioare pentru români. Însă realizarea acestor țeluri pare mai ușor de zis decât de făcut.

Anul acesta, România va înregistra cea mai mare creștere economică din UE. Această performanță remarcabilă ar putea continua în 2017. De fapt, în ultimii 16 ani, România s-a numărat printre țările cu cea mai mare creștere din UE, ceea ce a condus la îmbunătățirea convergenței, ducând PIB-ul nostru pe cap de locuitor, ca putere de cumpărare (PPS), de la 26% din media UE în 2000 la 59%, estimarea pentru finalul anului 2016.

Din perspectiva standardului de trai și a productivității, convergența cu celelalte state membre ale UE este evident un proces în curs. Acest progres nu ar fi putut fi realizat fără multe dintre reformele ambițioase, dar generatoare de satisfacții, unele mai discrete, altele mai vizibile, precum cele prezentate mai sus.  

Performanța economică a României se produce într-un context global și european mai curând sumbru. Asistăm la tensiuni sociale și politice crescânde și la o tendință tot mai marcată către populism și polarizare. Creșterea economică rămâne modestă în multe state membre ale UE, însoțită de o neîncredere sporită în instituțiile publice și de anxietate.

Având în vedere toate aceste incertitudini care ne înconjoară, este necesar să ne păstrăm receptivitatea și vigilența. Erorile macroeconomice și fiscale ar risca să ne aducă într-o situație similară celei din 2008. Modernizarea economiei nu este încă finalizată, iar categorii semnificative ale populației sunt încă excluse de la oportunități și acces la servicii publice de calitate. Banca Mondială și România au sărbătorit de curând cea de-a 25-a aniversare a prezenței Băncii în România, iar aprobarea acestei noi operațiuni reprezintă o garanție a încrederii că România își poate mobiliza resursele și eforturile pentru binele cetățenilor săi. România va trebui să continue punerea în aplicare a acestor reforme susținute pentru a reuși să devină mai puternică și să asigure standarde de trai mai bune pentru toți românii.

Autorii acestui articol de opinie sunt: Anca Dragu, Ministrul Finanțelor Publice, și Elisabetta Capannelli, Director de Țară al Băncii Mondiale pentru România și Ungaria.

Te-ar putea interesa și: