Intensitatea corelației între mișcările prețurilor acțiunilor românești și cele de pe piețele bursiere internaționale s-a redus simțitor. Nu spun că asta ar fi ceva surprinzător sau nefiresc, ci doar constat acest lucru. De-a lungul ultimilor cinci ani (dintre care doi anteriori crizei, doi de criză și unul de ușoară stabilizare la nivelul economiei globale), au fost numeroase atât perioadele în care bursa românească era extrem de puternic corelată cu mediul extern, cât și cele în care această corelație a slăbit mult sau chiar, în unele momente, a căpătat semn negativ (pentru că economia și studiul statistic ne arată că putem să avem și așa ceva, adică perioade de corelație puternică, dar de semn negativ).
Evident, putem găsi cauze și explicații economi­ce și logice atât pentru perioadele de corelare intensă, cât și pentru cele de decuplare. În primul caz, poate fi vorba de lipsa unor evenimente interne cu impact major și, totodată, de un interes ridicat și prezența sporită a investitorilor străini pe piața românească, aceștia acționând și la București de aceeași manieră ca și pe alte piețe mature pe care sunt activi. În al doilea caz, al decuplării, explicațiile pot ține de evenimente pozitive sau negative interne, extrem de semnificative, care determină o reacție particulară a investitorilor străini în raport cu acțiunile românești sau de acuta lipsă de interes a acestora față de România, lăsând astfel piața locală într-o puternică criză de lichiditate și complet la mâna și interesele speculatorilor autohtoni.
Probabil că dacă în această fragilă conjunctură macroeconomică românească și europeană am avea alegeri anticipate, mesajul pentru străini ar fi, într-o primă fază, negativ: scăderea preocupării pentru gestionarea țării și luarea măsurilor necesare de austeritate și restructurare și canalizarea tuturor forțelor guvernanților și conducătorilor noștri politici către campanie electorală și populism. Cred că asta ne-ar menține în actuala situație nedorită de decuplare față de piețele externe (care în ultimele două luni au crescut puternic, în vreme ce indicii BVB au stagnat sau au scăzut ușor).
Probabil că piața va fi, în cel mai bun caz, letargică și nici măcar intrarea la tranzacționare a Fondului Proprietatea nu ar genera un interes mai de durată. Ulterior cunoașterii rezultatului acestor ipotetice alegeri legislative anticipate, și în foarte strânsă legătură cu rezultatul lor și consistența noii majorități care s-ar putea forma în Parlament, am putea avea și reacții pozitive din partea străinilor și, coroborat cu conjunctura bursieră globală, am putea vedea creșterea lichidității și a prețurilor acțiunilor principale.
IULIAN PANAIT, președinte KTD Invest