Intreprinzatorii sunt derutati. Pana la aprobarea bugetului de stat, ei nu stiu cum sa isi faca planurile de investitii pentru anul in curs: tinand cont de facilitatile recent acordate prin lege sau, dimpotriva, luandu-si – pana in mileniul urmator – adio de la ele. Pentru ei, anul a inceput sub semnul dilemei: vor avea sau nu parte de prevederile Legii de aprobare a Ordonantei nr. 92/1997 privind investitiile directe? Cu alte cuvinte, vor beneficia sau nu de scutirea de impozit pe profitul reinvestit, de reduceri ale aceluiasi impozit pentru investitiile noi de peste 500.000 USD, de scutirea de taxa pe valoarea adaugata si taxele vamale (in cazul importurilor) pentru aportul la capitalul social si pentru activele amortizabile?
Durerile de cap au inceput o data cu vestea ca proiectul de buget include un articol care suspenda, in 1999, efectele legii recent aprobate. Estimarile Ministerului Finantelor indica o potentiala scadere a veniturilor bugetare, cauzata de acordarea facilitatilor, cuprinsa intre 5.000 si 12.000 miliarde lei. “Ipotetic, pierderea poate fi pana la 12.000 miliarde lei; dupa practica anilor trecuti, influenta ar putea sa fie undeva la 5.000 de miliarde”, declara Decebal Traian Remes, ministrul finantelor.
Pentru a salva stramtoratul buget de stat, Guvernul a gasit astfel o cale sa le ia intreprinzatorilor ceea ce Parlamentul abia le acordase. Imediat dupa aflarea vestii, reactiile au curs. Deopotriva, politicieni si oameni de afaceri au protestat. Printre opozantii vehementi s-a numarat Viorel Catarama, presedinte al Comisiei economice din Senat. Domnia sa considera ca Guvernul nu se poate opune majoritatii parlamentare: “Aceste facilitati au fost propuse ca amendamente de catre Comisia economica a Senatului si au fost adoptate de marea majoritate a parlamentarilor, exprimandu-se astfel vointa politica atat a puterii, cat si a opozitiei”. In favoarea facilitatilor se pronunta si Comisia pentru buget, finante, banci a Camerei Deputatilor. “Adoptarea lor a fost un semnal pozitiv, de revigorare a unui mediu economic in declin”, apreciaza Dan Constantinescu, presedintele amintitei comisii.
Ferm pe pozitii, Ministerul Finantelor s-a opus cu indarjire: sacul statului este deja prea gol pentru a renunta la surse importante de venit. Ministrul finantelor a spus-o de la bun inceput: “Nu ne putem permite relaxarea fiscala”. Neinteles, seful Finantelor a decis sa paseze responsabilitatea chiar celor care au votat legea, propunand anularea mult disputatelor facilitati: parlamentarii au de ales intre a aproba proiectul de buget sau a-l corecta, ceea ce inseamna alte cateva saptamani de intarzieri, in contradictie cu recomandarile FMI. “Daca acest articol nu trece in Parlament, ii obliga pe cei care il resping sa corecteze bugetul atat la venituri, cat si la cheltuieli”, a subliniat dl Remes.
Investitiile straine
s-au diminuat simtitor
Pozitia adoptata de ministrul finantelor poate avea justificari. Nu este un mister pentru nimeni faptul ca punga statului este aproape de fund. In 1999, ne astepta si o datorie externa de peste doua miliarde de dolari. Dar nici investitorii nu au dus-o prea bine in ultima vreme. Valoarea capitalului in valuta investit in Romania (prin investitii directe sau achizitii de la Fondul Proprietatii de Stat) a scazut la mai putin de jumatate fata de anul trecut. Astfel, la sfarsitul lunii noiembrie 1998, valoarea investitiilor straine era de 146,7 milioane USD. In 1997, capitalul in valuta investit era de 309,5 milioane USD, iar in 1996, de 542,2 milioane USD, dupa cum arata statisticile Oficiului National al Registrului Comertului.
Si patronii romani sunt afectati. Valoarea investitiilor facute anual de firma Baduc, ce comercializeaza materiale de constructii, este de circa 3,5 miliarde lei, desi ar mai fi nevoie de cel putin jumatate pentru ca productivitatea sa fie normala, spune Victor Dumitrache, manager la Baduc SA. In aceste conditii, volumul de activitate al firmei descreste: “In acest an, volumul activitatii s-a redus cu circa o treime”, a precizat dl Dumitrache. Decapitalizarea accentuata este acuzata si de alti intreprinzatori. Tocmai din acest motiv scutirea de impozit pe profitul reinvestit le pare acestora atat de necesara. “Grupul de firme Ana a investit, in 1998, intreg profitul, adica 100 miliarde lei; daca s-ar acorda scutirea de impozit, investitiile ar fi mult mai mari. De altfel, experienta anilor 1997 si 1998 a demonstrat ca, fara stimulente fiscale, activitatea productiva va fi franata, fiind in schimb incurajata economia subterana”, considera George Copos, presedinte al grupului de firme Ana.
Politica fiscala adoptata de dl Remes contravine chiar politicii liberale, al carui promotor este si Domnia sa. Colegii de partid ai ministrului liberal al finantelor chiar au facut sesizari in acest sens. Mai ales ca, de cealalta parte a baricadei, vegheaza tot un liberal. Reprezentant al puterii legislative si om de afaceri, Viorel Catarama nu se va lasa usor infrant: “Am votat programul de guvernare, sustinem Guvernul, dar ii cerem sa respecte programul de guvernare”, sublinia dl Catarama.

Cu ce scor se va termina meciul acordare/suspendare de facilitati? Dupa toate probabilitatile, se va ajunge la un compromis. Mai da Guvernul ceva, mai renunta Parlamentul. Mica intelegere se va aplica si in acest caz, se banuieste. Oricum, pana la votarea bugetului, situatia ramane incerta. Oamenii de afaceri, care ar fi trebuit sa-si fi definitivat deja proiectele de investitii pe 1999, nici nu le-au inceput. Se gandesc chiar sa ia in calcul doua variante de buget al propriei firme: varianta optimista si cea pesimista. Interesant este faptul ca, daca se va merge pe principiul “mai dau eu, mai lasi tu”, surpriza ar putea fi ca abia o a treia varianta sa fie viabila. Varianta care va da peste cap planuri si care va pune, fara indoiala, la incercare, nervii multor manageri.
Dascalii acuza
lipsa de bani
Proiectul de buget pe 1999 a starnit si protestele dascalilor. Desi Legea invatamantului prevedea pentru acest sector alocarea unor venituri de macar 4% din PIB, suma repartizata pentru anul in curs a fost de 12.589 miliarde lei, reprezentand doar 2,6% din PIB. “Suma acordata distruge invatamantul romanesc, permanent marginalizat din pricina ca nu se inscrie intre sectoarele productive. Desi inceputa, reforma invatamantului nu poate in nici un caz continua in conditiile acestea”, precizeaza Marius Nistor, presedinte executiv al Federatiei Educatiei Nationale. Raspunsul ministrului finantelor a venit prompt. La suma prevazuta (2,65% din PIB) se adauga dobanzile contractate de Ministerul Educatiei Nationale (MEN). De asemenea, bugetele locale vor furniza invatamantului preuniversitar alte 6 miliarde lei, pentru cheltuieli curente si pentru continuarea investitiilor incepute. In total, sumele de care va beneficia MEN vor depasi 4% din PIB, a calculat ministrul finantelor. Sindicatele din invatamant nu accepta aceasta justificare, mai ales ca ultima plata a salariilor a fost intarziata cu cateva zile sau chiar cu o saptamana.
Dascalii se tem si ca retributiile lor vor fi recalculate dupa vechiul sistem, renuntandu-se la ultima indexare. Reprezentantii cadrelor didactice anunta chiar o posibila greva in caz de “nerespectare a drepturilor cuvenite prin lege”. Ei reamintesc Guvernului ca ultima manifestare de acest gen a fost stopata in urma promisiunilor pe care Executivul le-a facut prin protocolul semnat la 27 octombrie anul trecut.
La acea data, dl Remes a avansat chiar ideea ca vor fi mai multi bani pentru invatamant prin “impozitarea meditatiilor”. Solutia a ramas insa vorba in vant, iar celelalte promisiuni stau, deocamdata, sub semnul intrebarii.
Constructia bugetului pe 1999 a starnit multe controverse si proteste. Desigur, bugetul de stat nu poate fi decat unul de austeritate. Un motiv in plus pentru parlamentari de a analiza cu discernamant efectele fiecarei prevederi in parte.tr