toamna sunt realizabile.La inceputul acestei saptamani, autoritatile romane au inceput discutiile cu expertii Fondului Monetar International pentru intocmirea rectificarii bugetare. Parametrii economici care stau la baza realizarii noului buget sunt: un deficit bugetar de 0,7%, o crestere economica de 6% si o inflatie de 7%. Noua constructie bugetara va lua in calcul introducerea de la 1 ianuarie 2005 a sistemului fiscal bazat pe o cota unica de impunere de 16% atat la veniturile populatiei, cat si la profitul companiilor, majorarea impozitului aplicat veniturilor microintreprinderilor de la 1,5% la 3%, precum si o noua etapa in procesul de recalculare a pensiilor. Constructia bugetara actuala, realizata de fostul guvern, are la baza parametrii macroeconomici diferiti, trei transe de impunere a veniturilor populatiei, o cota de 19% la impunerea profitului companiilor si reducerea contributiilor sociale cu doua puncte procentuale. „Cresterea economica de la sfarsitul anului trecut si scaderea cursului valutar vor permite ajustarea veniturilor bugetare pe plus, reducerea deficitului si alocarea de cheltuieli bugetare pe total buget consolidat“, a declarat Gheorghe Gherghina, fost secretar de stat in Ministerul Finantelor, responsabil cu elaborarea bugetului. Conform acestuia, bugetul de stat, inca in vigoare, intocmit de fostul guvern, are la baza o crestere economica de 5,3%, iar cresterea economica din 2004 de 8,3% se reflecta in veniturile bugetare. „Statistic, cheltuielile cu datoria publica sunt supraevaluate, in conditiie scaderii cursului leu/euro. Pe langa schimbarile datorate noilor evolutii economice, vor fi operate realocari de fonduri in cadrul acelorasi ministere ca urmare a schimbarii opticii politice“, a precizat Gherghina.Inainte de a incepe discutiile cu ordonatorii principali de credite pentru configurarea noilor estimari privind nivelul veniturilor si cheltuielilor, Ministerul Finantelor are trasate o serie de obiective: deficit 0,7%, sume de la buget pentru inundatii, alocari de fonduri bugetare pentru proiectele de investitii ale noului Guvern si acoperirea golului lasat de cota unica. Anuntata initial pentru lunile martie-aprilie, rectificarea bugetara se realizeaza, in final, la jumatatea anului, timp in care majoritatea ordonatorilor de credite si-au cheltuit mare parte din fondurile bugetare. De la plecarea misiunii Fondului, in luna februarie, Guvernul incearca sa puna in practica pachetul de masuri convenit cu institutia financiara internationala. Principalele teme erau majorarea impozitelor si construirea unui nou buget. Primul obiectiv a fost amanat de doua ori, o data la presiunea mediului de afaceri, bancherilor si brokerilor, uimiti de anunturile peste noapte ale Ministerului Finantelor, iar a doua oara de catre senatorii care s-au dovedit mai receptivi la doleantele celor implicati in aplicarea noilor impozite. Ca urmare, bugetul se poate baza pe venituri suplimentare de aproape 7.000 miliarde lei abia incepand cu 1 iunie 2005, dintre acestea 3.726 miliarde incepand sa curga din aprilie 2005, o data cu cresterea accizelor. Al doilea obiectiv asumat de Guvern, in februarie in cadrul discutiilor cu FMI, a constat in construirea unui buget pe un deficit de maximum 0,7% din PIB. Dupa trei luni de calcule, se pare ca autoritatile romane sunt gata sa finalizeze impreuna cu expertii FMI noua constructie bugetara. In februarie 2005 masurile de incadrare in deficitul de 0,7% din PIB presupuneau reduceri de cheltuieli de 25.787,1 miliarde lei. Domeniile unde rectificarea bugetara va lovi cel mai tare vor fi salariile personalului din sectorul bugetar, sumele alocate de la buget pentru bugetele locale, subventiile distribuite de stat si cheltuielile cu plata furnizorilor interni. „Asa cum au fost anuntate majoritatea ministerelor, se va produce si o reducere de cheltuieli. In principiu, diminuarile vor fi proportionale pe toate capitolele bugetare“, a declarat Adrian Tibu, purtator de cuvant la Ministerul Agriculturii. Repartizarea sumei de 25.787,1 miliarde lei era, in februarie, urmatoarea: reducerea subventiilor si transferurilor cu 5.928,2 miliarde lei, diminuarea cu 20% a creditelor externe pentru ministere cu o influenta de 9.109,2 miliarde lei, diminuarea cheltuielilor de capital cu 4.924,2 miliarde lei si reducerea imprumuturilor cu 703,6 miliarde lei. La sfarsitul lunii martie, autoritatile romane s-au trezit cu noi nevoi de bani publici ca urmare a inundatiilor din vestul tarii, pana in prezent suma anuntata fiind de 1.000 de miliarde lei.Ramane de vazut daca autoritatile romane vor reusi sa prezinte Parlamentului, si in date bugetare, proiectele anuntate in toamna anului trecut sau vor astepta luna iunie cand Executivul spera sa incheie acordul cu FMI.
Masuri luate de noua guvernare
Reducerea cheltuielilor bugetare
• Neacordarea etapei a doua de indexare a salariilor din sectorul bugetar
• Reducerea cheltuielilor de personal
• Diminuarea cheltuielilor de capital, a celor materiale si a serviciilor
• Reducerea subventiilor si transferurilor
• Reducerea imprumuturilor
• Diminuarea cu 20% a creditelor externe pentru ministere
• Reducerea cu 4% a numarului de personal din administratia publica
Majorarea veniturilor
• Majorarea impozitului pe dobanzi
• Majorarea impozitului pe castigurile din capital
• Majorarea impozitului pentru tranzactiile imobiliare ale persoanelor juridice si introducerea impozitului pentru tranzactiile imobiliare ale persoanelor fizice
• Majorarea impozitului pe dobanzi pentru depozitele nerezidentilor.
