Românii nu consideră îngheţata un desert oarecare, ci, mai degrabă, un produs răcoritor, motiv pentru care consumul creşte substanţial în lunile caniculare. Putem spune, aşadar, că vremea toridă din această vară
îi face pe producătorii şi importatorii de îngheţată să se numere printre „câştigătorii“ momentului.

În timp ce în alte ţări europene, în special în cele nordice, o singură persoană consumă între 15 şi 20 de kilograme de îngheţată pe an – în SUA se ajunge chiar la 27 de kilograme/locuitor! -, unui român îi revine puţin peste un kilogram/an. Principalii factori care determină consumul redus – deşi acesta este acum dublu faţă de cel înregistrat în anul 2001 – ţin de mentalitatea că îngheţata este un produs dulce care se adresează îndeosebi copiilor şi de faptul că, dată fiind lipsa tradiţiei, încă nu este considerată în unanimitate un desert ce poate fi savurat oricând, indiferent de condiţiile meteorologice.

Cu toate acestea, doar 11% din românii adulţi nu sunt consumatori de îngheţată, se arată într-un studiu realizat la sfârşitul lunii iulie, în exclusivitate pentru revista Capital, de către ISRA Center Marketing Research. Ponderea non-consumatorilor creşte până la 25%, în cazul bănăţenilor, şi scade până la 6%, în rândul locuitorilor Capitalei.

Precizăm că cercetarea a fost efectuată pe un eşantion alcătuit din 1.098 de respondenţi din mediul urban, cu vârste cuprinse între 20 şi 60 de ani. Dintre aceştia, 973 s-au dovedit a fi consumatori de îngheţată.
La nivel naţional, aproape 90% din cei care agreează acest produs recurg la el, în anotimpul cald, cel puţin o dată pe săptămână. Iarna însă, 67% îl consumă mai rar de o dată pe lună.

Ciocolata domină „topul“ preferinţelor pentru anumite tipuri/compoziţii/arome de îngheţată, mai ales în Bucureşti, fiind urmată de vanilie, caramel şi căpşuni. De altfel, indiferent de regiune, aroma este criteriul cel mai important în alegerea îngheţatei, aceasta contând într-o măsură foarte mare pentru aproape 61% din consumatori, se arată în studiul ISRA Center.

În ceea ce priveşte forma de prezentare, îngheţata pe băţ înregistrează cele mai multe opţiuni (57%), urmată de cornetul ambalat (49%), îngheţata la cutie (44%), tort (42%), îngheţata la pahar (39%), sandviş (16%), îngheţata de la dozator, la cornet sau la pahar (14%) şi rulada (8%).

Analizând rezultatele cercetării din perspectiva regiunii în care locuiesc respondenţii, constatăm că, în Muntenia, preferinţele majorităţii consumatorilor se îndreaptă spre îngheţata la cornet ambalat (67%), în timp ce bănăţenii optează pentru îngheţata de la dozator (73%), iar dobrogenii, pentru tortul de îngheţată (64%).
Vânzările vor creşte vizibil

In doi – trei ani

Dintre cei care consumă îngheţată, foarte mulţi, mai ales tinerii între 20 şi 24 de ani (81%), aleg varianta „cu glazură/topping“. Mai mult de două treimi dintre respondenţi nu amestecă îngheţata cu un alt produs, în timp ce alţii o combină cu fructe (18%), frappé-uri (8%), prăjituri (5%) sau consumă clătite cu îngheţată (7%).
În ceea ce priveşte notorietatea spontană a mărcilor/producătorilor de îngheţată – cu precizarea că în rândul consumatorilor persistă o anumită confuzie între marcă şi producător -, persoanele intervievate au optat, ca primă menţiune, pentru următoarele nume: Delta (29%), Amicii (14%), Napolact (13%), Betty Ice (7%), Aloma (6%), Top Gel (7%), Napoca (4%). La această categorie au mai fost indicate, într-o pondere mai mică, Alpin, Elion, Nestlé, Prodlacta şi Antarctica. Ca notorietate spontană totală (toate menţiunile), procentajul obţinut de Delta creşte la 60%.

Un sfert dintre români, respectiv 40% din bucureşteni, preferă marca de îngheţată Delta. Opţiunile diferă în funcţie de regiuni: în Transilvania se preferă produsele Napolact (37%), în Oltenia -Top Gel (65%), iar în Dobrogea – Elion (22%), reiese din studiul ISRA Center.

Pentru acest an, producătorii estimează un volum al pieţei de îngheţată de aproximativ 35.000 de tone. Adică, de aproape trei ori mai mare faţă de cel înregistrat în urmă cu cinci ani.

„Consumul de îngheţată este pe un trend ascendent“, constată Daniela Dorca, brand manager la Friesland Foods. „Suntem convinşi că vânzările din acest an le vor depăşi cu mult pe cele de anul trecut, pentru că, în cazul acestui tip de produse, factorul climateric este decisiv. Cu timpul însă, românii vor înlocui deserturile obişnuite făcute acasă cu sortimente de îngheţată. Această schimbare a perspectivei asupra produsului va atrage şi o creştere a vânzărilor pe această categorie, care se va vedea în următorii doi-trei ani“, adaugă Daniela Dorca.

La rândul lui, Ioan Istrate, administratorul companiei Alpin 57 Lux, precizează faptul că fabricanţii locali şi-au diversificat oferta şi au lansat noi variante de gust, care sunt adaptări ale gelateriei italiene în producţia industrială. În acest fel, producătorii sunt convinşi că românii vor fi atraşi să cumpere mai multă îngheţată, depăşind concepţia că aceasta este un produs care se consumă numai vara.

„Odată cu integrarea în Uniunea Europeană, producătorii români adoptă noi strategii de menţinere pe piaţă. Mulţi au intrat cu produsele lor în hipermarketuri, aceasta reprezentând o metodă relativ simplă şi eficientă de distribuţie, dar costisitoare şi cu un profit mai scăzut“, adaugă Ioan Istrate.

În opinia sa, în viitorul apropiat, nu se vor produce schimbări semnificative pe piaţa îngheţatei, deoarece jucătorii internaţionali importanţi activau pe plan local şi înainte de aderarea României la Uniunea Europeană. Din perspectiva consumului însă, potenţialul este semnificativ, iar creşterea acestei pieţe, cantitativ şi valoric, depinde în mai mare măsură de puterea de cumpărare a populaţiei, decât de schimbările climatice.