Serviciile de consultanţă de risc, al căror potenţial de creştere este estimat la peste 30% pe an, atrag atenţia marilor companii de consultanţă si brokeraj în asigurări, care intenţionează să îşi concentreze o parte cât mai mare din ofertă asupra acestui tip de activitate.
Două din cinci companii care trec printr-un dezastru (atac informatic, incendiu, fraude, demisii în masă a angajaţilor etc.) dau faliment în maximum cinci ani, potrivit estimărilor companiei americane Gartner Consulting. Această concluzie, valabilă şi pentru piaţa românească, ar trebui să fie suficientă pentru a justifica nevoia companiilor de a achiziţiona servicii de management de risc şi planuri de continuitate a afacerii.
Cu toate acestea, puţine dintre companiile mari din România apelează la astfel de servicii, iar consultanţii pot fi număraţi pe degete. Marile branduri internaţionale prezente pe piaţa noastră de brokeraj în asigurări sunt, în primul rând, consultanţi de risc şi, în al doilea rând, intermediari. Totuşi, doar 10% din veniturile lor provin exclusiv din activitatea de risc management. „Suntem cunoscuţi, în principal, drept consultanţi de risc. Odată cu asigurările, oferim tuturor clienţilor noştri management de risc, însă puţini dintre ei solicită în mod expres astfel de servicii“, spune Bogdan Andriescu, preşedintele firmei de brokeraj EOS Risq România. „Între 10% şi 15% din veniturile noastre sunt reprezentate exclusiv din activitatea de consultanţă de risc“, precizează Andriescu.
Marsh România, reprezentaţa locală a uneia dintre cele mai mari companii de brokeraj din lume, a înfiinţat încă de anul trecut un departament separat pentru risc management. Ponderea acestor servicii în activitatea firmei este de circa 10%. „Vrem să ne concetrăm cât mai mult asupra acestui segment, să îl promovăm şi să ne poziţionăm pe piaţă în calitate de consultanţi de risc. Brokerajul trebuie să devină o consecinţă a activităţii de management de risc“, declară Cristian Fugaciu, şeful Marsh România.
În afară de multinaţionale, foarte interesate de serviciile de consultanţă s-au dovedit a fi, de câţiva ani buni, marile companii de utilităţi din patrimoniul statului. Multe dintre ele se aflau atunci în proces de restructurare sau în pragul privatizării. Printre primele societăţi româneşti de stat care au aplicat măsuri de risc management s-au aflat Electrica, Nuclearelectrica şi Transelectrica. Nuclearelectrica este chiar obligată să implementeze astfel de planuri de protecţie, în contextul aplicării regulilor de guvernare corporatistă.
La Electrica, s-au aplicat măsuri de risc management încă din 2003 – de la asigurări auto şi clădiri, până la clauze de protecţie în contracte. „În zona de resurse umane, un risc important era cel al migraţiei personalului cu pregătire specială, din IT, telecomunicaţii sau vânzări. Mulţi se specializau în cadrul societăţii, apoi plecau la concurenţă, pe bani mai mulţi“, îşi aminteşte Doru Voicu, fost şef al privatizărilor Electrica, acum director de dezvoltare a afacerilor în cadrul CEZ România, societate cehă ce deţine Electrica Oltenia. „Deoarece sistemul de salarizare de atunci al companiei Electrica era rigid, s-au găsit metode destul de sofisticate de motivare: forme de recompensare, condiţii mai bune de muncă, team-buldinguri etc.“, precizează Voicu.
Încă de acum şapte ani, brokerul AON România a participat la crearea primului departament de management de risc într-o companie de utilităţi din ţară. „Am făcut demersurile pentru oficializarea ocupaţiilor de director de risc, specialist control risc şi specialist evaluare daune“, spune Karina Roşu, directorul AON. „Unul dintre rezultatele acestui proiect a fost punerea la punct a Manualului de management de risc pentru clientul nostru. În acest moment, lucrăm la un alt proiect, pentru un operator important din domeniul energiei electrice, care constă în implementarea funcţiei de management de risc în cadrul organizaţiei“, adaugă Roşu.
Planul de continuitate a activităţii reprezintă, după cum e definit de specialiştii din domeniu – ironic, desigur – „un ghid amplu şi clar pentru un manager care stă la 6:30 dimineaţa într-o parcare, uitându-se la locul unde obişnuia să fie clădirea companiei.“
Cât costă şi ce oferă managementul de risc
Tarifele consultanţilor de management de risc se calculează în funcţie de numărul de ore şi nivelul de expertiză implicat în proiect. În funcţie de complexitatea acestuia, gradul de personalizare, instrumentele folosite şi de rezultatele aşteptate de beneficiar, costul poate varia între 15.000 de euro şi peste 200.000 de euro.
Prin managementul de risc, o companie identifică riscurile la care este expusă şi determină cele mai eficiente metode de control şi răspuns. Scopul: reducerea acestor riscuri şi minimizarea severităţii consecinţelor
în cazul producerii riscului.
Managementul continuităţii activităţii este partea care răspunde pentru minimizarea efectelor incidentelor majore şi de care depinde depăşirea cu succes a unei crize. Presupune anticiparea incidentelor, asigură că organizaţia poate răspunde la acestea într-o manieră planificată.
Singure, asigurările nu pot pune la adapost o afacere. Pentru a asigura continuitate businessului chiar ulterior unei daune foarte grave, trebuie avut în vedere un program compus din risc management, pachet de asigurare şi plan de continuitate al afacerii.
Costuri
«London Brokers oferă gratuitate pe partea de risc management, în situaţia în care pachetul de asigurări se plasează prin firmă. Costul planului de continuitate a activităţii reprezintă, de obicei, între 0,1% şi 1% din cifra de afaceri.»
Bogdan Hreapcă, deputy general manager la London Brokers
Asigurări mai ieftine
«Managementul continuităţii activităţii duce la diminuarea riscului şi poate avea ca rezultat acordarea unor prime mai mici pentru asigurarea de întrerupere a activităţii.»
Cristian Fugaciu, director general al Marsh România
Speranţe
«Ne aşteptăm la un interes mai mare din partea companiilor mai mici. Sperăm ca acestea să înteleagă că, prin implementarea unui program de management de risc, îşi cresc competitivitatea, îşi asigură supravieţuirea şi poziţia pe piaţă în caz de dezastru.»
Karina Roşu, director general al AON România
