Din totalul primelor brute subscrise pe piaţa asigurărilor în 2006, brokerii nu au intermediat mai mult de 18%. Potenţialul acestui business este însă mult mai mare decât o arată în prezent cifrele.

Contribuţia brokerilor de asigurări, într-o piaţă estimată anul trecut la 1,6 miliarde euro, a fost de circa 288 milioane. Suma reprezintă valoarea contractelor intermediate cu asigurătorii în numele clienţilor, şi exprimă, în procente, o creştere cu circa 24% faţă de anul 2005.

Reprezintă brokerajul cu asigurări o afacere profitabilă? Dacă analizăm evoluţia numărului de brokeri de pe piaţă, răspunsul nu poate fi decât afirmativ. În 2002, primul an în care Comisia de Supraveghere a publicat date despre activitatea intermediarilor în asigurări, erau activi pe piaţă 111 brokeri. Trei ani mai târziu, numărul acestora ajunsese la 280, pentru ca la începutul anului 2007 să fie înregistrate aproape 400 de companii. Creşterea numărului de brokeri n-a avut ca efect un progres în ce priveşte calitatea serviciilor şi nici o diminuare a gradului de concentrare a pieţei, aşa cum era de aşteptat. Conform datelor UNSICAR, asociaţie profesională care grupează cei mai importanţi 47 de brokeri de asigurări din România, membrii acesteia deţin împreună circa 65% din volumul de prime intermediate şi 53% din veniturile obţinute din activitatea de brokeraj pe total piaţă. O mare parte din restul celor 300 de companii sunt brokeri cu cifre de afaceri mici, a căror activitate este în general legată de asigurările RCA (răspundere civilă auto).

Chiar dacă n-a adus un plus de calitate serviciilor oferite clienţilor, inflaţia de brokeri a avut ca efect segmentarea activităţilor pe diverse categorii de asigurări. Doar multinaţionalele (Marsh, Aon, Eos Risq etc.) şi un procentaj redus din companiile româneşti (Asigest, London Brokers etc.) acoperă toate liniile de business existente în asigurări şi acordă servicii de consultanţă şi management de risc. În rest, bătălia se dă pe intermedierea la nivel de nişă. Pe segmentul auto, şi nu numai, există aşa numiţii „brokeri de leasing“, companii care încasează doar un comision de brokeraj, dar nu acordă şi asistenţă clienţilor în caz de daună, brokeri RCA şi/sau auto CASCO. Categorii mai nou apărute sunt lichidatorii de daune, companii care nu se ocupă de intermedierea contractelor, ci doar acordă asistenţă la lichidarea daunelor. Nu în ultimul rând, pe piaţă activează brokeri de asigurări maritime sau de asigurări agricole (Asigest, Agri). „S-au creat şi alte spaţii bine delimitate: brokeri de viaţă/non-viaţă, brokeri internaţionali/locali, brokeri corporate/retail“, precizează Antonio Souvannasouck, director general la Asigest Dependenţa brokerilor de o categorie de asigurări sau alta face dificilă alcătuirea unui top a celor mai performante companii din domeniu. Un broker captiv, aflat de exemplu sub umbrela unui dealer auto, poate avea o cifră de afaceri dublă faţă de o companie care oferă clienţilor toate tipurile de asigurări. Un exemplu este Porsche Leasing, firmă a cărei venituri totale în 2006 au fost superioare greilor Marsh sau AON. Diferenţe sunt şi între o multinaţională sau alta, în funcţie de contractele pe care le au în portofoliu.

Dacă topurile nu sunt relevante, evoluţia anuală a veniturilor companiilor de brokeraj la nivelul pieţei este edificatoare. În 2006, brokerii au înregistrat venituri însumând 72 milioane euro, faţă de 45 milioane în 2005 şi 29 milioane în 2004. Cea mai mare parte a acestor venituri (peste 90%) sunt comisioane încasate din activitatea de intermediere. Restul reprezintă bani proveniţi din consultanţă de risc sau alte tipuri de consiliere.
Cum va evolua piaţa brokerajului în asigurări după integrarea României în UE? Dacă ţinem cont de faptul ca numărul brokerilor străini care au notificat deja CSA că vor intra pe piaţă a ajuns deja la 33, este clar că piaţa va deveni mult mai competitivă decât în prezent.
„Pe termen lung, vor supravieţui aceia care vor şti să ofere plus-valoare clienţilor, în condiţiile unor costuri rezonabile cu o deplină transparenţă şi respectând standardele de calitate“, conchide Antonio Souvannasouck.

Profesia de broker în asigurări

• Prevederile din legislaţia asigurărilor (Legea nr. 32/2000) reglementează doar activitatea brokerului în calitate de persoană juridică.
• Profesia de broker în asigurări (angajatul unei companii de brokeraj) nu este definită în lege şi drept urmare nu există un sistem de atestare sau o formă de pregătire profesională a acestora, recunoscute oficial.
• Un prim pas s-a făcut în februarie 2007, când asociaţia profesională a brokerilor – UNSICAR  –  a reuşit să introducă profesia de broker în registrul COR (Catalogul Ocupaţiilor din România).
• După elaborarea standardului ocupaţional al profesiei, urmează modificarea legii asigurărilor şi introducerea definiţiei „brokerului în asigurări“ în Legea nr. 32/200
• O a treia etapă, estimată să înceapă în toamna acestui an va viza pregătirea profesională a brokerilor în asigurări. Trainingul formatorilor (profesorilor) va fi asigurat în prima fază de CSA, în colaborare cu Institutul de Asigurări.