Piaţa covrigilor este singura din economie care a progresat de la intrarea în recesiune. În mod inexplicabil, acest succes nu este relevat în statistici şi lipseşte cu desăvârşire din discursul guvernanţilor.

Reforma reformei

Somat să menţioneze măsurile anticriză pe care le-a aplicat, Emil Boc a înşirat, pe nerăsuflate, zece. Fie decizii din epoca anterioară, fie din categoria n-am-strâns-şurubul-mai-tare-deşi-puteam, fie eşecuri sau jalnice paliative. O altă definiţie a harababurii instaurate de această guvernare. La mijlocul celei de-a doua toamne, premierul anunţă triumfător, cum altfel, încă o victorie: abolirea mult hulitului impozit minim, promisă şi răspromisă de câteva ori. Care ar fi, în fine, şi prima măsură de stimulare a economiei, dacă n-ar fi, în realitate, renunţarea la prima măsură antieconomică adoptată de dl Boc.

Criză şi recesiune

Să nu confundăm criza cu recesiunea. Chiar măsurile de ieşire din criză ne aruncă în criză, punctează guvernatorul Isărescu, reluând o teză frecventată: anul acesta tratăm criza, dezechilibrele structurale; ieşirea din recesiune, creşterea (prin investiţii, nu prin consum!), în 2011. Nu se rezolvă simultan şi nu se amestecă, oricât de avantajos ar suna politic. OK, dar cu un guvern care n-a citit manualul ăsta, multiplică dezechilibrele şi nu cruţă resursele de creştere, nu atacăm, ci ratăm amândouă ţintele.

Profitabilă pentru educatori

Taxele de şcolarizare în învăţământul superior privat sunt în medie de 500 de euro pe an, în timp ce costurile suportate de stat pentru cele din sistemul public sunt de 1.200 de euro per student. De la cei aproximativ 400.000 de studenţi, universităţile private încasează anual 200 de milioane de euro, cu o marjă de profit de 38%, potrivit unui studiu realizat de Fundaţia Dinu Patriciu. Primele opt universităţi private au cumulat în 2008 încasări de 155 de milioane de euro, şi 140 de milioane în 2009.

Statul, acţionar

231-57830-02_rompetrol_compact_39.jpgKazahii de la Rompetrol s-au ţinut de cuvânt şi au aprobat în AGA transformarea obligaţiunilor nerăscumpărate în acţiuni. Statul român redevine astfel acţionar al rafinăriei cu 44,69% din acţiuni, reprezentând contravaloarea sumei de 1,97 miliarde lei, cât mai avea compania de achitat din emisiunea de obligaţiuni. Reacţia Ministerului Finanţelor se lasă încă aşteptată. Indiferent de ce va urma, ministerul trebuie să găsească surse alternative la buget pentru cele 2 miliarde de lei pe care spera să le primească în numerar.

Limbile străine

România are cel printre cele mai reduse procentaje din UE de persoane, din rândul adulţilor (25-64 de ani), care stăpânesc „bine“ sau „foarte bine“ o limbă străină, potrivit Eurostat: sub 10% (prag sub care se mai situează Franţa, Ungaria, Italia, Polonia, Bulgaria, Marea Britanie şi Cehia), media europeană fiind de 30%.

DECLARAŢIA SĂPTĂMÂNII

231-57831-02_varujan_mediafax_39.jpgBătălia următoare nu se va da pe atragerea de investiţii, ci pe rezidenţa fiscală.
Varujan Pambuccian, deputat

231-57832-02_fotograma_shutterstock_39.jpg4,2 mld. de euro a primit România, prin programele PHARE şi ISPA, care se încheie în 2010, din care până acum s-au contractat 92% şi s-au virat beneficiarilor 80%.

 

Te-ar putea interesa și: