Te ia cu frig când citeşti rezultatele studiului AT Kearney: doar cinci companii din domeniul energiei termice (câte una din Prahova, Constanţa şi Cluj şi două din Sibiu) sunt profitabile. Toate celelalte sunt pe pierdere. Din costul total al energiei termice, 48% este subvenţionat, deci plătit indirect tot de consumatori.

Caldură prea scumpă

Costul mediu al gigacaloriei în sistemele de încălzire centralizate autohtone este de 60 de euro, cu 18% mai mult decât media europeană. Românii plătesc un preţ egal cu germanii şi finlandezii, dar dintr-o pungă de cinci-şase ori mai mică. În Lituania, preţul mediu este de 39 de euro. Spre comparaţie, PIB pe locuitor este de 30.428  de euro pentru Germania, 35.094 pentru Finlanda, 9.582 pentru Lituania şi 6.334 pentru România. La noi, gazele sunt mai scumpe, ajustarea faţă de cursul valutar, dezavantajoasă, sistemele au rămas nerestructurate, iar infrastructura duce lipsă de investiţii. Ca urmare, industria locală este penalizată la facturile energetice, iar administraţiile locale subvenţionează consumul casnic. Pierderile se decontează, finalmente, din buzunarul nostru.

La mâna băncilor

Reducând rezervele minime obligatorii ale băncilor de la 30% la 25% pentru pasivele în valută, BNR majorează lichiditatea de pe piaţa bancară pentru a înlesni finanţarea statului, aflat în aşteptarea ratei de la FMI. Analiştii băncilor avertizează că valuta degajată nu va fi de  ajuns, astfel că Guvernul va fi nevoit să facă şi împrumuturi în lei, însă o dobândă la obligaţiuni de sub 10% nu mai este de-acum acceptabilă.

Credite de 1,5 miliarde de euro, anul viitor

Banca Europeană de Investiţii (BEI) es­­ti­mează că va acorda în 2010 orga­nizaţi­ilor din România împrumuturi în valoare de 1,5 miliarde de euro, în special pentru investiţii în energetică, sprijinirea IMM-urilor şi proiecte ale mu­nici­pa­lităţilor. BEI ne-a acordat credite în­su­mând 1,1 miliarde euro în 2008 şi 800 milioane euro în acest an. În aş­tep­tarea unor finanţări se află Petrom (200 milioane euro) şi Ford (400 milioane euro). Vicepreşedintele BEI, Matthias Kollatz-Ahnen, declară că România are un po­tenţial ridicat în domeniul energiei rege­nerabile, dar că sunt puţine investiţii în acest domeniu.

Cea mai ridicată rată de creştere în UE

186-42391-02_cars_47_guliverafp.jpgDacia deţine cea mai ridicată rată de creştere pe continent în acest an, judecând după numărul de înmatriculări. Pe primele zece luni din 2009, Dacia a înregistrat o creştere de 24,5%, până la un număr de 195.000 de uni­tăţi înmatriculate, urmată în top de Hyun­dai (cu 24%, până la 287.000 de unităţi). Locul trei, Alfa Romeo (9,5%, până la 95.000). La polul opus, cele mai dramatice scă­deri le-au consemnat Saab (-59%, până la 23.000) şi Chrysler (-45%, până la 46.000). Pe ansamblul UE, înmatriculă­rile au crescut în octombrie faţă de sep­tembrie cu 11%, de la 1,13 milioane la 1,26 milioane de maşini. Creşterea maximă, în Germania (26%). În Est, declin persistent: Letonia -80%, Bulgaria -48%, Ungaria -61%, România -62%.

Munca la negru, mai costisitoare

Cuantumul amenzii prin care este sanc­ţionată munca la negru (fără contract individual) a fost majorat, prin modificarea Codului muncii, de la 1.500-2.000 la 3.000-4.000 lei, pentru fiecare angajat aflat în această situaţie. Amenda pentru sancţionarea angajatorului rămâne ne­­mo­­dificată, aceasta putând ajunge la 100.000 lei.

DECLARAŢIA SĂPTĂMÂNII

186-42393-02_tonnylybeck_47_agerpresdecl.jpgÎn cazul în care criza politică se prelungeşte, există posibilitatea să livrăm a treia şi a patra tranşă împreună.
Tonny Lybek, reprezentantul FMI în România

186-42392-02_librarie_47_rpfotograma.jpg44% din români nu au cheltuit deloc în acest an pentru a-şi satisface nevoi culturale, în timp ce alţi 17% şi-au redus cheltuielile pentru activităţi de acest gen.

Te-ar putea interesa și: