Țara noastră a reuşit să acceseze doar două miliarde de euro din totalul celor 32 de miliarde de euro alocaţii de Comisia Europeană pentru perioada 2007-2013, deşi întregul mecanism instituţional de sprijin a fost creat, iar cheltuielile eligibile pot fi rambursate doar în 30 de zile.

Muieţi ţi-s posmagii?

Asemenea leneşului din povestea lui Creangă, care ar fi preferat să moară de foame decât să mestece dumicatul, autorităţile noastre fac parcă tot ce depinde de ele pentru a îngreuna absorbţia fondurilor europene, care pot face diferenţa între supravieţuire şi dezastru în actualul context. O oficialitate de la Bruxelles, Dennis Abbott, referindu-se la Ministerul Transporturilor, nu s-a sfiit să acuze deschis lentoarea realizării proiectelor, incompetenţa personalului, licitaţiile întârziate, birocraţia care frânează semnarea contractelor şi verificarea cererilor de plată.

Criză la pachet

Setul celor 32 de măsuri anticriză propuse de coaliţia de guvernare nu este decât încă un simplu discurs politic. Analiştii sunt severi în a sublinia că planul este eterogen, dezarticulat, vag, lipsit de coordonate  de timp, de impact şi financiare şi nu vizează problemele structurale ale economiei. Prioritare acum ar trebui să fie recâştigarea încrederii investitorilor străini, prin stimulente fiscale şi controlul echilibrelor financiare.

Un Paris mic, sărac şi ieftin

Un studiu al băncii elveţiene UBS plasează Capitala noastră, într-un clasament al celor mai scumpe oraşe, pe locul 67 din 73. Coşul de bunuri şi servicii luat drept etalon costă 1.045 euro la Bucureşti şi  1.191 euro  la Sofia; mai ieftine sunt doar produsele din Mumbai, Manila, Kuala Lumpur şi New Delhi. La Zürich şi Copenhaga, coşul costă 2.462 euro, respectiv 2.460 euro. În medie, oraşele est-europene sunt cu  35% mai ieftine decât cele occidentale. Decalajul dintre venituri este însă mult mai pronunţat, deşi bucureştenii lucrează 1.712 de ore pe an, mai mult decât parizienii (1.594 ore), dar mai puţin decât cei din Cairo (2.373 de ore).

Lire sterline pentru aeroport

173-35777-02_avion_34_rp.jpgUn consorţiu bancar din Marea Britanie va oferi o finanţare de 87 milioane de euro pentru ceea ce urmează a fi Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav, a anunţat Aristotel Căncescu, preşedintele Consiliului Judeţean, care a precizat că banii vor fi viraţi în luna septembrie. Autorităţile locale vor trebui să contribuie cu 14 milioane de euro, pentru a întregi finanţarea proiectului. Lucrările vor dura probabil 18 luni, şi nu 30, cum se estimase iniţial, şi vor fi executate de concernul canadian Intelcan.

Românii susţin turismul vecin, în criză

Într-o vreme în care hotelierii bulgari au ajuns la disperare, şi peste 200 de hoteluri de pe litoral au fost scoase la vânzare, iar incoming-ul în ţara vecină a scăzut cu 49% la turiştii britanici, 44% la israelieni, 30% la germani etc., singurul segment în creştere, cu 13,3% este acela al turiştilor români. Aceştia, în ciuda eforturilor publicitare ale ministerului doamnei Udrea, continuă să prefere un raport corect preţ-calitate.

DECLARAŢIA SĂPTĂMÂNII

173-35779-02_rasvanradu_34_cd.sapt.jpgNe aşteaptă falimente majore în a doua jumătate a anului.
Răsvan Radu, preşedinte UniCredit Țiriac Bank

173-35778-02_mf_34_cfotograma.jpg29,4 mld. euro, adică peste 23% din PIB, era datoria publică totală a României la jumătatea anului 2009, în creştere cu 12,6% faţă de sfârşitul anului trecut.