Planul Obama trece primul hop
Camera Reprezentanţilor, camera inferioară a legislativului Statelor Unite ale Americii, a votat săptămâna trecută planul de relansare economică avansat de administraţia preşedintelui Barack Obama, intitulat „American Recovery and Reinvestment Act of 2009“, în valoare de 819 miliarde de dolari. În prezent, proiectul acestui act se află în discuţie în cadrul Senatului american. Planul prevede alocarea a circa 275 de miliarde de dolari sub forma de deduceri fiscale pentru contribuabili, în timp ce pentru proiectele de investiţii de infrastructură sunt prevăzute 90 de miliarde de dolari. Pentru ajutoarele de şomaj şi asigurările medicale ale şomerilor au fost prevăzute 82 de miliarde de dolari (plus 20 de miliarde sub forma bonurilor de masă), în timp ce asigurările medicale ale salariaţilor beneficiază de un buget de 87 de miliarde. Fondurile destinate educaţiei se ridică la 141,6 miliarde de dolari, cu 66 de miliarde în plus faţă de bugetul actual, în timp ce pentru cercetările ştiinţifice vor fi alocate zece miliarde.
AJUTOR – Raiffeisen, injecţie de capital de 1,75 mld. euro
Grupul financiar Raiffeisen Zentralbank (RZB), care deţine în România Raiffeisen Bank, va primi de la guvernul austriac o injecţie de capital de 1,75 miliarde de euro, sub forma unei emisiuni de acţiuni garantate de stat, informează agenţia Reuters. Astfel, RZB va accesa programul de susţinere a sistemului financiar introdus de Austria în octombrie 2008, cu fonduri de 15 miliarde de euro destinate recapitalizării băncilor. Pe 29 ianuarie, RZB a derulat o emisiune de obligaţiuni cu scadenţă la cinci ani, garantate de stat, cu o valoare totală de 1,5 miliarde de euro; emisiunea a fost suprasubscrisă în decurs de o oră. Banca austriacă Erste, acţionarul majoritar al BCR, a obţinut la rândul său, din partea guvernului austriac, acces la finanţare de stat în valoare de 2,7 miliarde euro.
INTENŢIE – Cresc accizele la tutun şi alcool
Guvernul intenţionează să mărească în avans – cu un an mai devreme faţă de calendarul convenit cu Uniunea Europeană – accizele la tutun şi alcool, pentru a majora veniturile bugetare, a declarat ministrul finanţelor, Gheorghe Pogea. „Aceste lucruri se vor face odată cu modificarea Codului fiscal pe care ne-am angajat s-o facem în prima parte a anului 2009, respectiv în trimestrul întâi“, a afirmat oficialul. Potrivit reprezentanţilor producătorilor de ţigări Japan Tobacco International şi British American Tobacco, aducerea în cursul acestui an a accizei la tutun la nivelul convenit pentru 2010 ar determina scumpiri de circa 50% ale produselor şi creşterea contrabandei la 30% din piaţă. Acciza totală la mia de ţigarete, valabilă de la 1 iulie 2008, este de 50 de euro, valoarea acesteia urmând să crească la 61,2 euro de la 1 iulie 2009 şi la 74 de euro la 1 iulie 2010. Acciza include şi taxa pe viciu, în valoare de zece euro.
BILANŢ – Profit record pentru Exxon Mobil
Exxon Mobil Corp., cea mai mare companie listată la bursă din lume, a înregistrat în 2008 un profit de 45,2 miliarde de dolari, un record istoric absolut pentru o companie americană. Performanţa grupului energetic s-a înregistrat în condiţiile în care veniturile realizate în octombrie – decembrie 2008 au scăzut cu 33% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior; tot în ultimul trimestru al anului trecut, preţul petrolului a coborât cu circa 60 de procente. Recordul precedent în ceea ce priveşte profitul anual al unei companii listate îi aparţinea tot grupului Exxon Mobil şi data de anul trecut, când compania a anunţat un rezultat net aferent anului 2007 de 40,6 miliarde de dolari.
DECIZIE – Plasamente în mărfuri şi derivate pentru fondurile de pensii
Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) a inclus pe lista activelor în care administratorii de fonduri private de pensii pot efectua plasamente mărfurile, derivatele pe mărfuri şi instrumente private equity la companii din România sau UE, conform unui anunţ al instituţiei de săptămâna trecută. Limitele maxime stipulate de către CSSPP pentru plasamente în instrumente private equity se situează la 2% din activele fondului de pensii pe pilonul II şi la 5% în cazul pilonului III. De asemenea, pe pilonul II maximum 3% din activele fondului de pensii vor putea fi investite în mărfuri şi derivate pe mărfuri, tranzacţionate pe burse reglementate şi specializate din Uniunea Europeană şi Statele Unite.
ANALIZĂ – Băncile cu operaţiuni în Est trebuie stabilizate
Gradul ridicat de expunere şi dominaţia câtorva bănci occidentale pe pieţele emergente din Europa Centrală şi de Est ar putea reprezenta un factor de amplificare a recesiunii economice, potrivit unui comentariu al agenţiei Reuters. Preşedintele Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi dezvoltare (BERD), Thomas Mirow, a afirmat, într-un articol publicat săptămâna trecută în cotidianul Financial Times, că măsurile adoptate în Occident trebuie să fie concepute astfel încât să rezolve şi problemele subsidiarelor din Est ale băncilor. Băncile se confruntă cu posibila creştere a creditelor neperformante acordate de subsidiarele din estul continentului, dar şi cu accesul mai dificil şi mai costisitor la refinanţare. Un exemplu sunt băncile austriece, care au o expunere în Europa Centrală şi de Est de 290 miliarde de dolari, respectiv 70% din PIB-ul acestei ţări.
DECLARAŢIE – România are nevoie de 20 mld. euro în mai
România va avea nevoie în luna mai a acestui an de circa 20 de miliarde de euro pentru finanţarea deficitului, a declarat săptămâna trecută preşedintele PSD, Mircea Geoană. De asemenea, oficialul s-a referit şi la posibilitatea contractării de către statul român a unui împrumut extern, posibil şi de la FMI. „Avem nevoie de cel puţin şase-şapte miliarde de euro împrumut. Posibil şi de la FMI. Cei care au spus că nu vom avea nevoie de FMI s-au cam pripit. Prin luna mai avem nevoie de vreo 20 de miliarde de euro să ne finanţăm deficitul“, a afirmat Geoană. Tot săptămâna trecută, preşedintele Traian Băsescu a declarat că a anunţat Comisia Europeană că România intenţionează să contracteze un împrumut de 6-7 miliarde euro, sub supravegherea FMI. „Avem nevoie de la FMI de un acord de supraveghere“, a explicat Băsescu, precizând că UE nu dispune de un astfel de mecanism pentru a verifica gestionarea banilor împrumutaţi statelor membre.
NUMIRE – Nou CEO la Kanal D Romånia
Postul de televiziune Kanal D România are, începând de pe 1 februarie, un nou CEO, în persoana lui Pavel Stancev, potrivit unui comunicat al companiei. Pavel Stancev are 42 de ani, s-a născut la Sofia şi are studii universitare de jurnalism finalizate la Paris. Între 1997 şi 2002, el a fondat şi a condus din funcţia de director general postul pay TV HBO România, după care a ocupat poziţia de CEO al RTL Televizija din Croaţia. În ultimii patru ani, Stancev a fost CEO al Nova TV Bulgaria. Kanal D este un canal generalist, cu acoperire naţională, cu programe centrate pe entertainment. Postul se situa, la finalul lunii ianuarie 2009, pe poziţia a treia în clasamentul televiziunilor româneşti (all day, pe segmentul de vârstă 18-49 de ani, din mediul urban).
