Prăbuşirea Bear Stearns
Banca de investiţii J.P. Morgan Chase a preluat, duminică, 16 martie, concurentul Bear Stearns, pentru suma de 236 de milioane de dolari, echivalentul a doar doi dolari pe acţiune; instituţia este cea mai recentă victimă a crizei creditelor ipotecare din SUA. Vineri, 14 martie, valoarea de piaţă a Bear Stearns era de circa 3,5 miliarde de dolari, în timp ce în ianuarie 2007 era de 20 de miliarde. Achiziţia este rezultatul unor negocieri menite a salva compania de la faliment, ceea ce ar fi generat o criză financiară globală. Tranzacţia a fost aprobată în timp record (în weekendul trecut) de guvernul SUA şi de oficialii sistemului bancar central american, Federal Reserve System (Fed). Negocierile de achiziţie s-au derulat timp de aproape 36 de ore, de sâmbătă până duminică dimineaţa. J.P. Morgan Chase are o valoare de piaţă de 123,65 de miliarde de dolari şi a înregistrat în ultimul an fiscal venituri de 71,37 miliarde de dolari.
PROIECT: Încă o centrală atomoelectrică, după 2020
A doua centrală nucleară din România ar putea avea între două şi patru reactoare, a declarat luni, 17 martie, Teodor Chirică, directorul general al societăţii Nuclearelectrica. Construcţia celei de-a doua centrale atomoelectrice a fost anunţată anul trecut de premierul Călin Popescu-Tăriceanu şi ar urma să înceapă, conform lui Chirică, după anul 2020. Centrala de la Cernavodă, singura unitate de acest tip existentă în România, are două grupuri energetice, cu o putere instalată de circa 700 MW fiecare. Alte două reactoare cu puteri similare urmează să fie construite până în anul 2015. Investiţia necesară este de 2,2 miliarde de euro. Chirică a precizat că această sumă nu acoperă însă costurile de finanţare şi eventualele creşteri de preţ ale materialelor de construcţii şi manoperei. În compania care va dezvolta proiectul, Nuclearelectrica este partener cu alte şase companii: RWE (Germania), ArcelorMittal România, Iberdrola (Spania), CEZ (Cehia), Enel (Italia) şi Electrabel (Belgia).
TRANZACŢIE: Deutsche Telekom, acţionar la OTE
Deutsche Telekom a achiziţionat un pachet de 20% din acţiunile operatorului elen de telecomunicaţii OTE, pentru aproximativ 2,5 miliarde de euro, informează agenţia Reuters. Acţiunile au fost cumpărate de la fondul de investiţii Marfin Investment Group (MIG). Tranzacţia este supusă aprobării consiliului de supraveghere al Deutsche Telekom. OTE controlează, în România, Romtelecom (la care deţine un pachet de 54,01% din acţiuni) şi operatorul de telefonie mobilă Cosmote. Acesta din urmă este deţinut de Cosmote Grecia (70%) şi de Romtelecom (30%). Deutsche Telekom doreşte să-şi majoreze participaţia la OTE, dar sub pragul de 33%, la care ar fi obligat să lanseze o ofertă de preluare integrală.
EVENIMENT: Brokerii îl aduc pe Manuel Vila în România
Manuel Vila, preşedintele BIPAR (organizaţie a asociaţiilor brokerilor din asigurări din Europa) şi al Aegon Spania, va veni în România la sfârşitul lunii martie. BIPAR reuneşte asociaţiile de brokeri din 60 de ţări europene. Vila va participa la cea de-a treia ediţie a Conferinţei Brokerilor de Asigurări şi Pensii, care va avea loc pe 28 martie la hotelul Marriott. UNSICAR, organizatorul evenimentului, a trimis invitaţii gratuite tuturor celor 400 de brokeri de asigurări şi pensii din România. Vor mai fi prezenţi reprezentanţi ai comisiilor de supraveghere a societăţilor de asigurări şi pensii, UNSAR şi BAAR. Tema principală de discuţie va fi legată de colaborarea dintre brokerii de asigurări şi cei de pe piaţa pensiilor private, ca şi stabilirea unor obiective comune.
DECIZIE: Acord parafat Ford – Automobile Craiova
Preşedintele Traian Băsescu a promulgat, duminică, legea de privatizare a Automobile Craiova SA, care va fi preluată de constructorul american de automobile Ford. Documentul final va fi semnat pe 21 martie, la Craiova, în cadrul unei ceremonii la care vor lua parte premierul Tăriceanu şi John Fleming, preşedinte şi director general al Ford Europa. Conform acordului, Ford va achiziţiona acţiunile deţinute de stat la Automobile Craiova (72,4% din capital) cu 57 de milioane de euro, în timp ce investiţiile directe prevăzute se ridică la 675 de milioane de euro. În februarie, Comisia Europeană a solicitat Guvernului să recupereze 27 de milioane de euro de la Automobile Craiova, sumă considerată de oficialii europeni drept ajutor de stat acordat ilegal.
INTENŢII: Industria românească de apărare, la privatizare
Teodor Atanasiu, preşedintele AVAS, a declarat duminică, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Alba Iulia, că până la sfârşitul acestui an cel puţin jumătate dintre companiile de stat din industria de armament vor fi scoase la privatizare. Conform oficialului, Guvernul ar urma să emită o ordonanţă de urgenţă care elimină monopolul statului în ceea ce priveşte producţia de arme şi muniţii. „Din 1990 şi până în 2008, am pierdut 18 ani de decapitalizare a acestei industrii“, a afirmat Atanasiu. „Optsprezece ani în care această industrie nu se mai adresează Forţelor Armate Române decât în proporţie de 1%.“ Atanasiu a mai adăugat că le-a cerut acestor firme să-şi pregătească programul pentru privatizare, prin separarea activelor care nu folosesc obiectului principal de activitate.
EXTINDERE: Nou aeroport la Cluj-Napoca
Consiliul Judeţean (CJ) Cluj caută un un amplasament pentru construirea celui de-al doilea aeroport, a declarat preşedintele CJ, Marius Nicoară, citat de agenţia Mediafax. „Va fi un al doilea aeroport sau, în funcţie de cerinţele pieţei, ar putea fi vorba de strămutarea actualului aeroport“, a afirmat oficialul. Acesta s-a mai referit la estimări conform cărora traficul de pasageri pe Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca va ajunge în acest an la 800.000 de persoane, faţă de 150.000 în anul 2004. Previziunile pentru anul 2010 depăşesc două milioane de pasageri.
LITIGIU: Falimentul Parmalat a ajuns în instanţă
Procesul falimentului Parmalat, unul dintre cele mai răsunătoare scandaluri financiare din Europa, a început vineri, 14 martie, cu nu mai puţin de 56 de persoane în boxa acuzaţilor, printre care şi fondatorul grupului italian de produse lactate, Calisto Tanzi. Parmalat, cea mai mare companie italiană listată la bursă în acel moment, a intrat în faliment în 2003, după ce a acumulat datorii de 14 miliarde de euro; criza a fost declanşată de un anunţ al companiei, conform căruia un cont bancar din Insulele Cayman, în valoare de 4 miliarde de euro, nu exista. Printre acuzaţi se află şi fostul director financiar al companiei, Fausto Tonna; alături de Tanzi, acesta riscă o pedeapsă de 15 ani de închisoare. În total, circa 34.000 de persoane vor fi audiate ca martori în proces, care ar putea dura doi sau trei ani.
Capital – Editia nr.11, data 19 martie 2008
