O nouă reuniune a BRICS, de data aceasta a celor cinci miniștri ai afacerilor externe, la Cape Town, și din nou susţinerea de către toate ţările a unei lumi multipolare, într-o provocare clară a ceea ce guvernanţii Braziliei, Rusiei, Indiei, Chinei și ai Africii de Sud consideră a fi ambiția Occidentului, și în special a Statelor Unite, de a continua să dicteze regulile.

Dacă ascultăm declarațiile diferiților miniștri prezenți în orașul sud-african, sunt mereu prezente resentimente față de puterile occidentale (nu întâmplător unii văd BRICS drept ceva aflat în opoziţie faţă de G-7), chiar dacă disimulate în declaraţii în favoarea unei noi ordini internaţionale, care să fie mai favorabile ţărilor în curs de dezvoltare.

În ansamblul lor, cele cinci țări din BRICS reprezintă 3,3 miliarde de oameni, aproximativ 40% din populația lumii. G-7 (SUA, Japonia, Germania, Regatul Unit, Franța, Italia și Canada) reprezintă 700 de milioane de oameni, ceva mai puțin de o zecime din omenire.

Dar dacă se face comparația din punctul de vedere al PIB-ului, supremația este în mod clar a G-7, care cuprinde economiile 1, 3, 4, 6, 7, 8 și 9 ca mărime.

Discursul BRICS împotriva Occidentului

Pentru a înțelege resentimentele care marchează discursul BRICS, și pe baze istorice, nimic mai bun decât să vizionați câteva interviuri ale lui Subrahmanyam Jaishankar, șeful diplomației indiene. Într-o engleză perfectă și cu argumente extrem de bine studiate, Jaishankar a tot explicat, de exemplu, motivele pentru care țara sa nu condamnă Rusia la voturile din cadrul ONU și continuă să cumpere petrol rusesc.

El descrie întotdeauna ceea ce consideră a fi ipocrizia occidentală și explică în cele din urmă că pentru o țară de 1.400 de milioane de oameni precum India, săracă în ciuda faptului că este deja a 5-a economie a lumii, rațional este să cumperi petrol de la cine îl vinde mai ieftin.

Deși sunt departe de a fi un bloc coerent din punct de vedere politic (mult mai puțin cu siguranţă decât G-7, toate democratice și cu un nivel ridicat de dezvoltare), BRICS încearcă să transforme unitatea în forţă, dar fricțiunile dintre membrii lor sunt evidente, mai ales între China și India, precum și dificultatea Braziliei de a fi 100% alături de ceilalți membri în problema Rusiei, deoarece atât cu Jair Bolsonaro la președinție, cât și cu Lula da Silva acum, a votat la ONU pentru a condamna invadarea Ucrainei, chiar dacă aceasta nu aplică sancțiuni, scrie Diario de Noticias.

Va fi Vladimir Putin arestat în Africa de Sud?

Africa de Sud va fi testată și ea în august, când va găzdui următorul Summit al BRICS, deoarece întrucât face parte din Curtea Internațională de Justiție va trebui să-l aresteze pe Vladimir Putin dacă președintele rus va intra în țară.

Există manevre legale pentru a evita obligația de a respecta mandatul internațional de arestare, legat de războiul din Ucraina, dar este o situație teribilă pentru diplomația sud-africană, pe de o parte, recunoscătoare Kremlinului pentru că a susținut lupta împotriva apartheid-ului, pe de altă parte, nedorind să intre în coliziune cu Occidentul.

Serghei Lavrov, ministrul de externe rus, ar putea spune la Cape Town că există vreo zece candidați pentru a se alătura BRICS, care la început a fost doar un acronim creat de Goldman Sachs, care identifica patru puteri emergente (S pentru Africa de Sud a venit după instituționalizare), dar cu excepţia faptului că este o voce de protest și de provocare, grupul nu prea are capacitatea de a acţiona împreună pentru a schimba cu adevărat regulile dictate de Occident. Vom vedea ce va rezulta de la Summit-ul de la Johannesburg.