„Nu știu cum va rămâne proiectul în forma sa finală, dacă după ce se convoacă plenul… nu știu… poate se mai retrimite la Comisie pentru anumite ajustări și se reîntoarce, apoi, în plen; sau se votează în varianta în care a plecat ultima dată de la Comisia de muncă; dar acestea sunt pensiile și, evident, nu vizează pensiile militarilor. Poziția noastră a fost foarte clară, că, în ceea ce privește aceste pensii, nu ne vom atinge de ele și nu ne dorim eliminarea lor. Nici nu e firesc și nici nu se pot elimina aceste pensii”, a precizat Valeria Schelean, la Antena3.

La rândul său, preşedintele liberalilor dădea asigurări că Guvernul nu va umbla la pensiile cadrelor militare. “Pensiile speciale? Noi suntem singurii care am votat împotriva pensiilor speciale pentru parlamentari. Eu mi-am luat o bătăiță bună de la colegii primari pentru că nu susținem pensiile speciale pentru primari, ci o creștere a pensiilor bazată pe contributivitate, care se putea face în mod rațional. Susținem un singur lucru, că suntem țară NATO, pensiile de serviciu pentru militari”, spunea recent Ludovic Orban.

Care este vârsta standard de pensionare în sistem

În Legea nr. 223/2015 2015 privind pensiile militare de stat, vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă este stabilită în funcție de anul nașterii celor care trec în rezervă, pornind de la 56 de ani și trei luni, pentru cei născuți în luna octombrie 1959  și care crește progresiv, conform unei anexe care face parte din lege, până la de 60 de ani, pentru cei născuți după luna ianuarie 1970.

Această limită poate fi redusă pentru perioada în care militarii și-au desfășurat activitatea în condiții de muncă deosebite, speciale sau alte condiții (personal aeronavigant, personal ambarcat, parașutiști, sau alte categorii de persoane a căror activitate se desfășoară în condițiile menționate) cu perioade corespunzătoare. Reducerea vârstei standard de pensionare nu poate fi mai mare de 13 ani. Prin aplicarea acestor  reduceri, vârsta standard de pensionare nu poate fi mai mică de 45 de ani.

Metodologia este asemănătoare cu cea din sistemul public de pensii, care are prevederi similare pentru reducerea vârstei standard de pensionare pentru anumite categorii profesionale (personal navigant, personal care lucrează în condiții de risc radiologic, chimic, anumite categorii de personal artistic, personal care își desfășoară activitatea în subteran etc).

Există și o altă categorie de pensionari militari care au trecut în rezervă înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare: militarii disponibilizați la sfârșitul anilor ‘90, prin efectele Ordonanței 7 din 1998, ca urmare a aplicării unui program de restructurare a armatei. în urma acestor disponibilizări,  efectivele militare s-au redus masiv, de la o armată de peste 300.000 de oameni, în 1990, la aproximativ 80.000 după anul 2000. Pensiile acestor militari sunt, în general, pensii militare de serviciu cu vechime incompletă, în cuantumuri reduse.

La acest moment, în evidența Casei de pensii sectoriale a Ministerului Apărării Naționale se află aproximativ 65.000 de pensionari militari. Pensia medie brută pentru vechime completă aflată în plata casei de pensii a MApN este de aproximativ 3.500 lei. Aproape 60% din numărul total de pensionari militari au pensiile sub această valoare medie. Doar 6% dintre pensionarii militari au pensii cuprinse între 7.000 și 10.000 de lei și aproximativ 2,6% depășesc pragul de 10.000 de lei lunar (în marea lor majoritate, foști magistrați militari sau foști aviatori).

Compensarea riscurilor profesionale

Majoritatea contestatarilor și opozanților sistemului pensiilor militare se raportează exclusiv la riscurile la care s-ar supune, mai mult sau mai puțin, militarii pe timpul carierei militare. Sunt voci care spun că pensiile militare s-ar justifica cel mult pentru militarii care luptă în teatrele de operații, nu și pentru cei care au rămas în țară, prin cazărmi și birouri.

După cum scrie global-def.com, numărul de militari rotiți în misiunile executate de Armata României în teatrele de operații, în ultimii 30 de ani, depășește 50.000. Modificările de natură legislativă au făcut ca participarea la aceste misiuni în teatrele de operații să nu mai fie pe bază de voluntariat, ci a devenit obligație de serviciu. Ca atare, numărul militarilor trimiși în misiuni peste hotare va fi din ce în ce mai mare.

În plus, foarte multe dintre acțiunile și misiunile desfășurate pe teritoriul național implică riscuri la fel de mari (operarea aeronavelor militare, tragerile de luptă cu toate categoriile de armament, operațiunile executate cu materiale explozive, manipularea unor substanțe cu grad înalt de toxicitate și exemplele ar putea continua). După trecerea în rezervă, militarii rămân, conform legii, cu obligații militare până la împlinirea vârstei la care se trec în retragere și sunt scoși din evidențele armatei.

De ce tipuri de pensii pot beneficia militarii și polițiștii în 2020

De la începutul lui 2016, pensiile de stat pentru militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare sunt reglementate de o lege specială, respectiv Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, după ce, timp de câțiva ani, aceștia au fost incluși în sistemul pensiilor publice.

Astfel, potrivit acestei legi, pensiile militare de stat sunt formate din următoarele categorii de pensii:

  • pensia de serviciu;
  • pensia de invaliditate;
  • pensia de urmaș.

Pensia de serviciu anticipată se acordă, cu cinci ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, dacă au o vechime efectivă de minimum 25 de ani, din care cel puțin 15 ani reprezintă vechime în serviciu, precizează avocatnet.ro.

Referitor la pensia anticipată parțială, au dreptul la ea militarii, polițiștii și funcționarii din sistemul penitenciar care au o vechime efectivă de cel puțin 20 de ani, din care minimum zece ani reprezintă vechime în serviciu.

Cei ce vor să beneficieze de pensia anticipată sau de pensia anticipată parțială trebuie să se afle în una dintre următoarele situații:

  • sunt trecuți în rezervă ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a reorganizării unor unități și a reducerii unor funcții din statele de organizare, precum și pentru alte motive sau nevoi ale instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale;
  • sunt trecuți în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.


Te-ar putea interesa și: