Marți, 4 aprilie, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an. Banca centrală a decis, de asemenea, menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an, precum şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
”Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei îşi va accelera probabil descreşterea în următoarele luni în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu (februarie 2023), sub influenţa unor efecte de bază consistente şi a corecţiilor descendente ale cotaţiilor unor mărfuri, precum şi pe fondul modificării caracteristicilor schemelor de plafonare şi compensare a preţurilor la energie”, se arată în comunicatul BNR.
Războiul din Ucraina continuă să afecteze economia mondială
Există totuși incertitudini asociate impactului prezumat al noii configuraţii a schemelor de plafonare şi compensare a preţurilor la energie, iar balanţa riscurilor induse de factori pe partea ofertei se înclină uşor în sens ascendent în actuala conjunctură, date fiind inclusiv penuria de legume din Europa şi reducerea livrărilor de petrol anunţată de ţările OPEC.
Totodată, războiul din Ucraina și sancțiunile asociate continuă să genereze incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, în timp ce altele decurg din turbulenţele în sistemele bancare din SUA şi Elveţia, ce ar putea exercita efecte adverse prin afectarea economiilor statelor dezvoltate şi a percepţiei de risc asupra Europei Centrale şi de Est, cu impact asupra costurilor de finanţare.
În același timp, absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor.
Este esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina şi de înăsprirea condiţiilor economice şi financiare pe plan internaţional.
Consolidarea bugetară, din ce în ce mai dificilă
Incertitudini şi riscuri mari sunt asociate, de asemenea, conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, ţinta de deficit bugetar stabilită pentru 2023 în vederea continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al majorării semnificative a costului finanţării, şi, pe de altă parte, seturile de măsuri de sprijin aplicate ori prelungite în acest an, într-o conjunctură economică şi socială dificilă pe plan intern şi global, cu potenţiale implicaţii adverse asupra parametrilor bugetari.
Deosebit de relevante sunt deciziile de politică monetară ale FED şi BCE, care fac neclare mişcările de capital, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.
